Revista >> Aprilie-Mai 2011 [Nr. 134] >> Lumea Geospatiala

Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, un alt criteriu de evaluare a eficienţei unei soluţii geospaţiale?

Luiza Sandu

28 Aprilie 2011

Când o administraţie publică decide să facă o investiţie în informatizare geospaţială, primele analize de viabilitate ale proiectului vizează, în primul rând, eficientizarea activităţilor respectivei instituţii. Puţini evaluează o soluţie geospaţială din punctul de vedere al contribuţiei acesteia la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor care finanţează prin impozitele plătite activitatea administraţiei de care aparţin.

În esenţă, sistemele informatice geospaţiale procesează şi analizează diferite tipuri de date provenind din diferite surse, luând în considerare toate atributele acestora şi sintetizându-le într-un format care permite luarea de decizii fundamentate şi informate. Răspunzând la întrebări legate de locaţie, sistemele geospaţiale pot fi utilizate pentru a rezolva probleme şi a lua decizii cu efecte pe termen lung. Prin identificarea pe hartă a tendinţelor asociate unei zone geografice, analizele GIS pot evidenţia lucruri imposibil de observat într-un tabel şi totul se desfăşoară cu o rapiditate imposibil de egalat de munca umană. De aceea, orice administraţie publică va fi, mai devreme sau mai târziu, obligată de complexitatea gestiunii volumelor imense de date legate de teritoriul pe care îl administrează să se informatizeze geospaţial pentru a-şi eficientiza activitatea. Însă scopul final al oricărei administraţii este de a îşi pune serviciile în slujba cetăţenilor. Orice efort de eficientizare al activităţii instrumentului administrativ trebuie să aibă ca efect, în ultimă instanţă, o consecinţă pozitivă asupra vieţii cetăţeanului care o finanţează prin impozitele pe care le plăteşte şi celelalte contribuţii ale sale la bugetul de stat.

Un primar, de exemplu, este responsabil de calitatea vieţii cetăţenilor 24 de ore din 24. E responsabil de timpul liber al acestora (trebuie să le pună la dispoziţie zone de agrement, parcuri, locuri de joacă pentru copii etc.), de serviciul acestora (trebuie să aducă îmbunătăţiri situaţiei economice locale, să atragă investitori, să aducă venituri la bugetul local), de siguranţa acestora (trebuie să colaboreze cu forţele de ordine pentru reducerea criminalităţii, să reducă riscul de accidente prin buna întreţinere a străzilor şi a mobilierului stradal) etc. O primărie este responsabilă de gestionarea teritoriului din toate punctele de vedere, nu numai al infrastructurii, iar o soluţie geospaţială îl ajută în numeroase feluri să facă acest lucru eficient şi repede. Administrarea spaţiilor verzi şi de agrement, consilierea şi sprijinirea investitorilor cu informaţie specifică şi actualizată, crearea politicilor de dezvoltare zonală, managementul traficului şi al străzilor, planificarea investiţiilor de infrastructură, toate acestea sunt activităţi care, conform exigenţelor acestei epoci, nu mai pot fi realizate la standarde moderne fără sisteme geospaţiale. În niciun caz, eficient, obiectiv şi rapid.

Eficienţa unei administraţii – redusă la numitorul timp

Deşi există şi alte criterii importante, evaluarea eficienţei unei administraţii ajunge întotdeauna la numitorul timp. „Cât timp îi economiseşte cetăţeanului eficienţa administraţiei publice?” este întrebarea cu care se măsoară, de fapt, eficienţa oricărei administraţii sau instituţii publice. Timpul este întotdeauna numitorul comun la care se reduce o astfel de analiză şi, în acelaşi timp, este şi principala resursă economisită de către o soluţie geospaţială.

Din această perspectivă, implementarea unui sistem geospaţial nu are ca unic rezultat eficientizarea activităţii administraţiei publice care îl foloseşte, ci, în ultimă instanţă, totul se traduce în beneficiile pe care cetăţeanul le resimte în urma cheltuirii fondurilor publice în această direcţie. Dacă administraţia îşi face treaba mai repede şi mai ieftin, acest lucru trebuie să se simtă şi la nivelul contribuabilului. Dacă informaţia circulă mai repede şi hârtiile sunt eliminate din circuitul documentelor într-o instituţie, timpul de răspuns la solicitările publicului va fi şi el redus. Dacă cheltuieşte bani mai puţini, impozitele vor fi şi acestea mai mici sau îmbunătăţirile din infrastructură mai vizibile.

Furnizarea unor informaţii de larg interes, culese şi sintetizate dintr-o bază de date geospaţială, către cetăţeni îi ajută pe aceştia să ia decizii mai bine informate. Solicitarea unor informaţii, ca de pildă dacă pe o anumită şosea există lucrări în desfăşurare, zilele în care se ridică gunoiul reciclat de către companiile de salubrizare sau unde este secţia de votare la care este arondat şi cum poate ajunge la ea, sunt întrebări la care o administraţie care are o soluţie geospaţială eficientă nu mai trebuie să răspundă prin intermediul funcţionarilor săi şi numai în cadrul orelor de program. Informaţia poate fi publicată pe web şi consultată de către cetăţeni 24 de ore din 24.

De aceea, atunci când la nivelul managementului unei instituţii sau administraţii publice se ia decizia implementării unei soluţii geospaţiale, e important de ştiut că nu atât suma cheltuită contează, cât raportul dintre această sumă şi beneficiile pe care cetăţenii le pot obţine.
Există în România exemple de instituţii şi administraţii publice care au demonstrat de-a lungul anilor cum au reuşit să economisească timpul pentru cetăţean şi să îmbunătăţească calitatea vieţii oamenilor din jurisdicţia respectivei administraţii sau instituţii publice, cu ajutorul unui sistem geospaţial bine implementat.

- Combaterea criminalităţii prin măsuri administrative

Identificarea zonelor cu criminalitate ridicată şi analiza condiţiilor care o favorizează sunt dificil de făcut şi adesea imposibil în absenţa unui sistem geospaţial. Spre exemplu, frecvenţa mare de furturi auto într-o anumită parcare poate scăpa neobservată într-un tabel şi deveni imediat vizibilă unui analist pe o hartă. Combinarea datelor legate de infracţiuni cu cele ale primăriei, de exemplu, poate arăta că situaţia nefericită este, de fapt, favorizată de lipsa unei iluminări corespunzătoare a acesteia pe timpul nopţii şi de faptul că zona are o configuraţie care permite părăsirea rapidă a locului infracţiunii. Pentru rezolvarea problemei, Poliţia semnalează primăriei necesitatea instalării unui stâlp de iluminat public şi de plantare a unor garduri vii care să încetinească fuga hoţului. Consecinţa: cu un simplu ordin administrativ şi investiţii minime, numărul de furturi auto din parcarea respectivă este redus semnificativ. Exemplul este cules din colaborarea Poliţiei Capitalei cu Primăria Municipiului Bucureşti, care fac periodic schimb de date geospaţiale culese din sistemele proprii.

- Protecţie mai mare pentru populaţie în caz de calamitate naturală

Constanţa utilizează o soluţie geospaţială pentru o gestiune mai eficientă a riscului de inundaţii. O serie de instituţii constănţene colaborează între ele, dar şi cu vecinii de peste Dunăre, din Bulgaria, pentru a colecta şi analiza informaţii de diferite categorii care să le permită să se pregătească mai bine şi să preîntâmpine mai bine efectele dramatice ale dezastrelor naturale. Mai puţine victime omeneşti, timp mai rapid de reacţie în caz de dezastru, echipe de intervenţie mai eficiente, dar şi informarea populaţiei pentru autoprotecţie sunt doar câteva dintre rezultatele utilizării sistemului geospaţial.

- CJ Mureş utilizează o soluţie geospaţială pentru gestionarea mai bună a drumurilor

Planificarea şi monitorizarea informatică a planului anual de reparaţii, modernizare şi reabilitare înseamnă pentru cetăţean drumuri reparate mai repede, debarasate de zăpadă la timp, anunţarea din timp a lucrărilor de pe anumite tronsoane, autorizaţii de acces eliberate rapid etc. Pe de altă parte, gestiunea geospaţială a investiţiilor a dus la micşorarea numărului de reparaţii necesare, ceea ce a permis utilizarea unor bugete mai generoase pentru modernizare şi întreţinere.