Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Noul Consiliu al Cercetării pregăteşte cadrul pentru obţinerea excelenţei

28 Aprilie 2011




Alexandru Babeş, preşedinte CNCS

De luna trecută, prin reorganizarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS). La conducerea noii instituţii a fost numită o persoană tânără, din rândul cercetătorilor cu rezultate deosebite şi experienţă ştiinţifică internaţională. Prof. univ. dr. Alexandru Babeş este conducătorul grupului de Neurofiziologie senzorială din cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică al Facultăţii de Biologie Bucureşti şi unul dintre puţinii cercetători români care a reuşit să publice în Nature, cea mai prestigioasă revistă ştiinţifică la nivel mondial. Performanţele obţinute îndeosebi în laborator şi-a propus să le extindă şi la nivelul sistemului CDI, în această direcţie pregătind deja o serie de acţiuni reformiste, menite să identifice şi să stimuleze excelenţa în cercetare, creşterea producţiei şi vizibilităţii ştiinţifice româneşti.
Care sunt elementele de continuitate, dar, mai ales, cele de noutate pe care le va aduce CNCS, comparativ cu organismul anterior, CNCSIS?

CNCSIS a fost unul dintre principalii vectori de progres şi reformă în sistemul de cercetare în ultimii ani. De exemplu, a fost singurul organism consultativ care a folosit experţi internaţionali la evaluarea proiectelor, în cadrul competiţiei Idei Complexe 2008. Fără eforturile acelei echipe, elementele de noutate introduse astăzi de CNCS, pe care le voi detalia mai jos, nu ar fi fost posibile.

Principala prioritate a CNCS la înfiinţare a fost lansarea competiţiei pentru finanţarea proiectelor de cercetare, după doi ani de austeritate bugetară în care nu s-au mai finanţat decât proiecte de mică anvergură, dedicate resursei umane. În acest context, CNCS, cu susţinerea conducerii MECTS şi ANCS, a introdus o serie de elemente de noutate, care sperăm să conducă la o mai eficientă alocare a banului public în spaţiul cercetării.

În primul rând, accentul în evaluarea proiectelor este pus pe performanţa ştiinţifică demonstrată de candidaţii la finanţare: dorim ca banii să ajungă la cercetători cu vizibilitate internaţională, obţinută în urma publicării de rezultate ştiinţifice originale în reviste cu impact major în comunitatea ştiinţifică internaţională.

În al doilea rând, modificările recente aduse legislaţiei privitoare la Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare au introdus obligaţia de a folosi cel puţin 50% experţi evaluatori internaţionali provenind din celelalte ţări membre UE sau OECD la evaluarea proiectelor. Această obligaţie presupune un efort major de recrutare de experţi internaţionali, de cel mai înalt prestigiu, pentru ca evaluările colegiale să constituie nu doar un mecanism de filtrare, dar şi unul pedagogic, în special pentru tinerii cercetători şi pentru cei care vin în contact pentru prima oară cu o astfel de evaluare de nivel internaţional.

În al treilea rând, am introdus standarde minimale de eligibilitate pentru participanţii la competiţia de proiecte, cu scopul de a îndrepta candidaţii către instrumentul de finanţare cel mai adecvat pentru momentul actual al carierei lor ştiinţifice. Subliniez faptul că aceste standarde minimale de eligibilitate nu sunt menite să înlocuiască procesul evaluării colegiale. De aceea ele au fost stabilite la un nivel foarte scăzut şi au scopul de a ghida, de a transmite un mesaj comunităţii. De exemplu, la programul Idei–Proiecte de Cercetare Exploratorie, pentru ştiinţele exacte criteriile minimale se rezumă la cerinţa de a fi publicat în ultimii zece ani, în calitate de autor principal, cel puţin două articole în reviste medii din domeniul de expertiză. Este o cerinţă extrem de modestă pentru cineva care doreşte să beneficieze de aproape 400.000 de euro din fonduri publice.

CNCS are ca misiune stimularea excelenţei în cercetarea ştiinţifică din România. Care sunt principalele modalităţi prin care vă propuneţi să împliniţi acest deziderat?

Stimularea excelenţei în cercetare este, într-adevăr, principala noastră preocupare. Eu cred că cele trei elemente majore de noutate la care m-am referit deja se înscriu în strategia de identificare şi recompensare a excelenţei. Prin excelenţă noi înţelegem nu atât cantitatea, numărul de publicaţii, ci, în primul rând, calitatea operei ştiinţifice, ilustrată prin nivelul şi impactul internaţional al rezultatelor publicate. Colegul meu din consiliu, dr. Gabriel Ciobanu, a ilustrat acest concept printr-o analogie extrem de sugestivă: în cazul probei sportive de săritură în înălţime, o săritură de 2 metri nu înseamnă acelaşi lucru cu 10 sărituri de câte 20 de cm. În accepţiunea noastră, excelent este cel care a publicat un articol într-o revistă internaţională prestigioasă, şi nu cel care a publicat 10 articole în reviste obscure cu impact ştiinţific minor. De asemenea, prin punerea accentului pe publicarea în reviste de mare impact (relevante de exemplu pentru standardele minimale de eligibilitate), sperăm să introducem reflexe noi, care să sporească pe termen mediu şi lung vizibilitatea internaţională a cercetării din România.

CNCS va coordona ştiinţific Programele Resurse Umane, Idei, Capacităţi din PNCDI II. Ce atribuţii veţi avea, în mod concret, în această direcţie?

Coordonarea ştiinţifică a programelor menţionate implică, în primul rând, propunerea de pachete de informaţii referitoare la desfăşurarea competiţiei de proiecte în interiorul fiecărui instrument de finanţare. CNCS are, de asemenea, rolul de a elabora şi de a recomanda noi scheme de finanţare, numite şi subprograme, în interiorul acestor programe. Trebuie menţionat aici faptul că CNCS are un rol consultativ, conform regulamentului de înfiinţare, deci noi propunem metodologia de desfăşurare a competiţiilor, de selectare şi validare a evaluatorilor, de alocare a proiectelor către evaluatori, dar decizia finală este a conducerii ANCS.

Un punct nevralgic în sistemul CDI din România îl constituie selecţia evaluatorilor de programe şi evaluarea proiectelor. Cum încercaţi să perfecţionaţi aceste mecanisme care garantează excelenţa?

Garantarea excelenţei în evaluare va fi atinsă atunci când proiectele vor ajunge să fie evaluate de către experţi recunoscuţi internaţional în domeniile respective. Acesta este principalul deziderat al CNCS şi atingerea acestui obiectiv va fi esenţială pentru succesul demersului nostru. În plus (un alt element de noutate), au fost impuse standarde minimale de eligibilitate şi pentru evaluatori, pentru a ne asigura că vom avea de-a face cu cercetători activi şi performanţi în domeniile lor. Sperăm într-un răspuns pozitiv la apelul pe care ne pregătim să-l trimitem comunităţii ştiinţifice internaţionale, apel susţinut personal de către ministrul Funeriu.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite