Revista >> Aprilie-Mai 2011 [Nr. 134] >> Cercetare

Acei români creativi şi invenţiile lor minunate readuc cercetarea autohtonă în elita internaţională

Alexandru Batali

28 Aprilie 2011

Deşi cercetarea românească are unul dintre cele mai mici bugete la nivel european, românii contribuie din plin la realizarea celui mai important obiectiv al Uniunii Europene: creşterea economică inteligentă. Minţile luminate ale românilor produc an de an inovaţii, care schimbă şi cresc în permanenţă calitatea vieţii. Rodul creativităţii lor a fost prezentat şi în acest an la Salonul Internaţional de la Geneva, de unde s-au întors, aşa cum ne-au obişnuit în fiecare an, cu o mulţime de medalii: 24 de aur, 18 de argint şi 7 de bronz. Alte 20 de Premii Speciale au întregit o performanţă care are darul de a contura imaginea unei Românii mai puţin cunoscută peste graniţe. O imagine care vorbeşte despre oameni creativi, care schimbă mersul lumii şi scurtează la maxim drumul ce duce în viitor. O imagine a unor oameni încăpăţânaţi la modul absolut, care resping întotdeauna ideea tentantă că există lucruri imposibile.

Bogatul palmares obţinut la Geneva vine să reconfirme valoarea şi competitivitatea cercetării româneşti şi a celor care o reprezintă. Participarea cercetării româneşti, în perioada 6-10 aprilie 2011, la cea de-a 39-a ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, a fost posibilă prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), care a găzduit în standul propriu 40 de invenţii, costurile pentru prezentarea celorlalte 9 invenţii fiind suportate de inventatori sau unităţi de cercetare-dezvoltare.

Preocupaţi de valorificarea tuturor oportunităţilor oferite de participarea la acest eveniment strategic de la Geneva, ANCS, ICPE şi IPA CIFATT Craiova, în calitate de partener Enterprise Europe Network, au organizat un eveniment de brokeraj tehnologic şi de afaceri, ce a avut loc pe întreaga perioadă a Salonului, sprijinind invenţiile şi asigurând servicii de consultanţă în vederea găsirii unor parteneri străini. În acest sens au fost stabilite o serie de întâlniri pentru cele 49 de entităţi româneşti, reprezentând companii private, universităţi, institute de cercetare şi inventatori persoane fizice. Pentru invenţiile româneşti şi-au arătat interesul un număr de 27 de entităţi străine şi au avut loc 66 de întâlniri bilaterale.

Semnificativ este şi faptul că, la întoarcerea în ţară a inventatorilor, ANCS a ţinut să organizeze, într-un timp record, o festivitate de premiere (foto) a acestora, menită să crească gradul de vizibilitate a acestor rezultate şi să atragă cât mai repede întreprinzători şi parteneri capabili să valorifice invenţiile acestei comunităţi.

Imagine de la festivitatea de premiere organizată de ANCS

Cu această ocazie, preşedintele ANCS, Dragoş Ciuparu, a apreciat: „Valoarea creatorilor români a fost recunoscută de o comunitate respectabilă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, cea mai prestigioasă manifestare a inventicii din lume. Unele invenţii sunt rezultatele unor cercetări de lungă durată, altele rezultate ale creativităţii educate a celor care au avut inspiraţia de moment să producă aceste minunate lucruri. Indiferent de tipul de travaliu creator, ne bucurăm că forţa de inovare a comunităţii noastre creatoare a adus atâtea premii şi medalii, care fac
cinste României. Felicit inventatorii pentru rezultatele prestigioase şi sper ca, la ediţiile următoare, rezultatele să fie la fel de pline de satisfacţii.“

Prezent la această ceremonie, europarlamentarul Petru Luhan a subliniat că România nu stă bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene destinate cercetării, iar inventatorii au nevoie de mai mult sprijin financiar din partea guvernului. „De asemenea, trebuie să facem mai mult în ceea ce priveşte campaniile de informare şi susţinere a cercetării şi inovării. În acest sens, în luna mai vom organiza o expoziţie în cadrul Parlamentului European, unde vom prezenta creaţiile inventatorilor români tuturor colegilor din Parlament, colegilor din Comisia Europeană şi Ambasadorilor prezenţi la Bruxelles”.

Dincolo de numărul şi strălucirea medaliilor, care este, însă, impactul participării la acest Salon prestigios? Reprezintă Geneva doar o oportunitate pentru a îmbunătăţi în exterior imaginea şifonată a României, este un eveniment festivist, de unde toate ţările participante se întorc recompensate sau medaliile câştigate au greutatea de a împinge invenţia pe piaţă, pe raft, de a permite unui public cât mai larg să se bucure de beneficiile sale şi de efortul creatorului ei?

- ROBOSCAN

În mod cert, invenţiile valoroase şi promovate inteligent s-au impus pe piaţa internaţională, iar Geneva a reprezentat spaţiul potrivit de atragere a investitorilor dornici să le valorifice. ROBOSCAN, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor, invenţia firmei MB Telecom, a câştigat în 2009 Marele Premiu al Salonului de la Geneva şi este folosit în prezent în vămi de pe întreg mapamondul.

- Senzorul care depistează cancerul

În 2010, invenţia realizată de Raluca van Staden, senzorul care depistează cancerul în stadiu preclinic, a câştigat, de asemenea, cel mai important trofeu de la Geneva şi interesul mediului economic şi ştiinţific. „Au fost foarte multe companii din ţară şi din afară care au fost şi încă sunt interesate de realizarea senzorului ce depistează cancerul în stadiu preclinic. Am avut peste 20 de astfel de cereri”, ne-a informat Raluca van Staden.

În momentul de faţă, inventatoarea lucrează cu o echipă de ingineri la realizarea primului prototip al instrumentului şi are diferite variante de realizare industrială a senzorului. Pentru comercializarea aparatului a primit solicitări din SUA, din diferite ţări europene, din China, Australia, Brazilia, Noua Zeelandă, Israel, dar a existat un interes crescut pentru acest aparat şi pe plan naţional.

Doamna van Staden ne-a mărturisit că promovarea reprezintă un element esenţial în ceea ce priveşte succesul unei invenţii: „Cea mai importantă popularizare a senzorului a fost facută prin participarea la Saloanele de invenţii de la Geneva, Bruxelles şi Moscova, desfăşurate sub egida ANCS.
Popularizarea prin ziare, participarea la emisiuni a ajutat în special demonstrarea faptului că şi cercetarea poate produce în zilele de astăzi un lucru palpabil. Mediatizarea la nivel naţional şi internaţional a dus totodată România în circuitul centrelor internaţionale de prestigiu care luptă împotriva cancerului. Prezentarea făcută senzorului de Petru Luhan în plenul Parlamentului European, urmată de conferinţa organizată în Parlamentul European cu tema „Lupta împotriva cancerului“, a făcut ca România să dea tonul, în această instituţie, la o serie de conferinţe pe tema luptei împotriva cancerului şi a dus la organizarea europarlamentarilor într-un grup care caută soluţii pentru scăderea numărului de pacienţi bolnavi de cancer, unul dintre obiectivele UE.”