Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> Educatie >> Stiri si comunicate

Trei elevi români vor participa la Intel ISEF 2011

05 Mai 2011



De trei ani consecutiv, România participă la Intel ISEF (Târgul Internaţional Intel de Ştiinţă şi Tehnologie), cea mai mare competiţie din lume dedicată liceenilor, care adună anual peste 1.600 de tineri din 65 de ţări.
În acest an, tinerii români vor să impresioneze lumea ştiinţifică cu proiecte despre inteligenţa artificială sau controlul biologic al ţânţarilor. Trei elevi vor reprezenta ţara noastră la Târgul Internaţional Intel de Ştiinţă şi Tehnologie, care va fi organizat în SUA, la Los Angeles, în perioada 8-13 mai: Ionuţ Alexandru Budişteanu, elev la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea, Emilia Nicoleta Ion (19 ani) şi Dragoş Ştefan Gherghescu (18 ani), ambii fiind elevi ai Liceului Teoretic Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti.
În 2010, elevul Paul Sucala a luat premiul întâi la categoria „Electrical Engineering, Computer Engineering, Controls“, cu prezentarea unei noi abordări asupra prevenirii accidentelor rutiere, fiind recompensat cu 3.000 de dolari.


Ce proiecte vor prezenta elevii români?


Ionuţ Alexandru Budişteanu este elev al Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea şi participă în acest an cu un proiect bazat pe inteligenţa artificială. Ionuţ a participat şi la ediţia trecută a Intel ISEF, obţinând locul IV la secţiunea computer science. În acest an, Ionuţ are speranţe mari în ceea ce priveşte proiectul său.
„Este vorba de un limbaj de programare care încearcă să conţină cât mai multe paradigme ale inteligenţei artificiale. Limbajul de programare este un interpretor, în care se pot scrie mai multe coduri şi ajută, spre exemplu, la crearea unui soft de recunoaştere facială”, explică elevul, care participă din clasa a cincea la concursuri de informatică.
Limbajul de programare realizat de Ionuţ pentru Intel ISEF 2011 face mai uşoară munca unui programator. De exemplu, susţine elevul, dacă se lucrează manual pentru un soft internaţional pentru care se vrea să se facă o aplicaţie de recunoaştere facială, trebuie să se cunoască tot ce este în spate, de la reţele neuronale, algoritmi genetici. Pentru acest lucru, pe lângă teorie ar trebui să fie implementate circa 5.000-6.000 de linii de cod. Aplicaţia lui Ionut poate realiza o recunoaştere facială cu doar 50 de linii de cod. Tânărul a lucrat la proiect aproximativ şapte luni. „Cel mai dificil lucru pe care l-a făcut pentru acest proiect a fost învăţarea teoriei compilării”, a mai spus el.





Ceilalţi doi participanţi sunt elevii Liceului Teoretic Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti. Este vorba de Emilia Nicoleta Ion (19 ani) şi de Dragoş Ştefan Gherghescu (18 ani). Cei doi vor merge la Intel ISEF 2011 cu un proiect despre controlul biologic al ţânţarilor.
„Ideea proiectului a pornit de la declanşarea epidemiei cu virusul West Nile în România, anul trecut. Ne-am gândit să dezvoltăm un proiect de control biologic al ţânţarilor cu ajutorul unei bacterii. Nu am dorit exterminarea totală, deoarece asta ar însemna distrugerea lanţului trofic”, spune Emilia.
„Ideea de bază de la care am pornit în acest proiect este obţinerea de metode bio-ecologice prin care să reducem, chiar să eliminăm metodele actuale de combatere prin insecticide a ţânţarilor. În acest moment, modul de împrăştiere a insecticidelor este fie prin deversare directă în lac, fie aruncându-le dintr-un avion. Atunci când acestea erau împraştiate folosind un avion, ajungeau fie în copaci, fie se duceau direct pe fundul lacului sau rămâneau la suprafaţa acestuia. Larvele se hrănesc atât la suprafaţa lacurilor, cât şi la mijlocul şi fundul acestora”, adaugă Dragoş.
Emilia şi Dragoş au lucrat cinci luni de zile la proiect, din septembrie anul trecut până în ianuarie, cu ajutorul profesoarei lor de biologie. Ei au colaborat şi cu specialişti de la Institutul Cantacuzino, ajutor pe care l-au găsit esenţial pentru a putea simula condiţiile proiectului.


Care sunt aşteptările celor trei de la Intel ISEF 2011?


„Mulţi primesc burse la universităţi de prestigiu din străinătate”, spune Dragoş. Însă Dragoş este pasionat de arhitectură şi se gândeşte serios să studieze acest domeniu în România şi să renunţe la biologie. Spre deosebire de colegul său de echipă, Emilia este în clasa a XII-a şi intenţionează să plece în străinătate la studii. Emilia este atrasă de biologie şi de ideea de a lucra în stăinătate pe un post de cercetător, dar se gândeşte şi la alte opţiuni precum marketing, jurnalism sau publicitate.
Tinerii susţin că scopul proiectelor este de a-i pregăti pentru o carieră de cercetători.


Ionuţ este încrezător în şansele sale de anul acesta, având în vedere că aplicaţia cu care participă este mai avansată decât cea de anul trecut. Ionuţ este de părere că Intel ISEF este unul dintre cele mai importante concursuri la care a participat. Indiferent dacă va primi sau nu o bursă, nu este hotărât să plece din ţară. Anul trecut el a primit o bursă de la Association for Computing Machinery, care îi oferea posibilitatea de a deveni din acest an student la Universitatea din San Francisco. Ionuţ a refuzat oferta pe motiv că trebuia să sară clasele de liceu. Unul dintre visurile lui Ionuţ este de a lucra cu John Carmack, unul dintre cei mai mari programatori din lume. Ionuţ îl admiră pe acesta pentru faptul că a revoluţionat industria jocurilor, fiind cel mai bun din acest domeniu.


Valoarea premiilor oferite în cadrul acestei competiţii este de câteva sute de mii de dolari. Spre exemplu, cel mai mare premiu are o valoare de 75.000 de dolari şi este acordat proiectului cel mai bun din concurs, care aduce ceva nou şi poate avea impact la nivel mondial.
Finaliştii competiţiei Intel International Science and Engineering Fair sunt selectaţi anual din peste 550 de concursuri internaţionale de ştiinţă şi inginerie afiliate. Proiectele lor sunt evaluate apoi de peste 900 de ingineri cu specializări ce acoperă aproape întregul spectru de ştiinţă, toţi având titlul de Doctor sau o echivalenţă profesională de 6 ani într-o disciplină ştiinţifică.


Angajamentul Intel faţă de educaţie nu se limitează doar la Târgul Internaţional Intel pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Numai în ultimul deceniu, Intel a investit peste un miliard de dolari, iar angajaţii săi au donat mai bine de 2,5 milioane ore pentru a îmbunătăţi procesul de educaţie din 50 de ţări.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite