Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

STUDIU ITC: Industria TI&C 2009-2010. Bilantul anilor de criza

27 Mai 2011



Contractie severa in telecomunicatii (-23%), scadere in software si servicii (-13% in 2009, dar cu recuperare partiala in 2010) si crestere sustinuta in productia si exportul de hardware si electronica (+47%) – aceasta ar fi principalele evolutii ale industriei TI&C locale in 2009 si 2010, potrivit studiului „ Industria TI&C 2009-2010. Bilantul anilor de criza“realizat de Mircea Vuici, studiu carecontinua suita analizelor evolutiei industriei romanesti de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pe care ITC (Institutul pentru Tehnica de Calcul) le realizeaza periodic.

Sumar


Desi puternic afectata de conditiile economice adverse din 2009 si 2010, industria TI&C romaneasca a trecut prin perioada de recesiune mai bine decat multe alte zone ale economiei.
Cifra de afaceri totala a celor trei sectoare: Software si servicii, Telecomunicatii si Hardware si electronica a scazut in 2009 cu 8,8%, dar a urcat cu 6% in 2010 la o valoare de 8,82 mld.euro, cu doar 3,3% mai mica decat in anul de referinta 2008. Productia/ serviciile vandute au avut o traiectorie asemanatoare, iar exporturile TI&C au evoluat ascendent pe intreaga perioada, acumuland un avans cu cca 45%, mult superior altor sectoare ale economiei si comparabil doar cu cel din industria auto.
Pe ansamblu, bilantul pare neasteptat de pozitiv pentru o perioada de recesiune atat de severa, dar, la o analiza de detaliu, trebuie notate traiectorii diferite si decalaje considerabile in evolutia sectoarelor TI&C. Cresterile au fost date aproape in intregime de fabricatia de hardware si electronica (+67%), propulsata de exporturi si dominata de platforma Nokia care a ajuns sa reprezinte doua treimi din productia totala. In schimb, sectoarele de servicii au evoluat negativ, fiind influentate mai puternic de contractia pietei interne. Telecomunicatiile au scazut cu 23% in cei doi ani si continua descendent si la inceputul acestui an, in timp ce sectorul software si servicii a regresat cu 13% in 2009, dar a recuperat o parte din pierdere pe parcursul lui 2010.


Sectorul telecomunicatii


Sectorul telecomunicatii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost si cel mai puternic afectat de criza. Cifra de afaceri a sectorului a scazut cu -14% in 2009 (la 4,42 mld.euro) si cu inca -10% in 2010 (la 3,97 mld.euro), iar productia vanduta a inregistrat o scadere asemanatoare, ajungand la nivelul de 3,68 mld.euro, in conditiile unui declin al veniturilor din telefonie fixa si mobila si din cablu TV analogic, necompensat de avansul segmentelor Internet broadband si TV digital. In doi ani sectorul telecom a pierdut 1,1 mld.euro (-23%), din care cca 850 mil.euro reprezinta reducerile insumate ale primelor trei companii (Orange, Vodafone si Romtelecom).


Cifra de afaceri a sectorului software si servicii TI


Cifra de afaceri a sectorului software si servicii TI a scazut in 2009 cu 12,8% la 2,19 mld.euro, dar a urcat cu 9,3% la 2,39 mld.euro in 2010. Contractia din 2009 a fost mai putin severa decat in estimarea din analiza noastra anterioara, iar revenirea a inceput mai devreme decat in alte zone ale economiei. Cu toate acestea, socul resimtit in primul an de criza de majoritatea companiilor de software si servicii a fost deosebit de puternic, mai ales ca a survenit dupa opt ani de cresteri continue ale sectorului cu rate anuale depasind 20%.


Evolutia sectorului


Evolutia sectorului consta in reducerea din 2009 a consumului intern de produse si servicii TI atat in intreprinderi cat si in sectorul public, asociata cu o stagnare a cererii pe pietele externe si urmata in 2010 de stabilizarea pietei interne in paralel cu reluarea cresterii exporturilor (+11%).
Cumulata pe cei doi ani de criza, pierderea sectorului la cifra de afaceri este de doar 5% (cca 120 mil.euro), iar reducerea valorii adaugate brute este mai mica decat cea a PIB-ului exprimat in euro.


Sectorul hardware si electronica


Sectorul hardware si electronica a fost singurul care a evoluat ascendent pe intrega perioada a crizei, cu cresteri de 16% in 2009 si 43% in 2010. Reducerea consumului intern la aproape jumatate a afectat mai mult producatorii locali, in special retailerii-asamblatori de calculatoare, care au cunoscut un declin dramatic soldat cu insolvente si falimente. Unitatile de productie ale companiilor straine au intampinat dificultati in 2009, dar au avansat puternic in 2010, o data cu revenirea comenzilor externe. Contributia cea mai importanta a avut-o platforma Nokia de la Jucu/Cluj care a adaugat in doi ani peste un miliard de euro la cifra de afaceri a sectorului. Productia de la Nokia a compensat in 2009 scaderea din restul sectorului si a accelerat cresterea in 2010.


Valoarea adaugata si contributia la PIB


Valoarea adaugata bruta realizata de cele trei sectoare (contributia la PIB) a coborat cu 15%, de la 3,79 mld.euro in 2008 la 3,23 mld.euro in 2010. Scaderea a fost provocata de servicii, mai ales de telecomunicatii (-22%) si nu a putut fi compensata de sectorul hardware unde, desi in crestere, valoarea adaugata se mentine la un nivel coborat.
Contributia industriei TI&C la PIB (ponderea in totalul valorii adaugate brute pe intreaga economie) s-a situat la cca 3% in 2010, cu o zecime de punct procentual mai putin decat in 2008. Aportul telecomunicatiilor s-a diminuat 1,79%, continuand tendinta din anii anteriori crizei, in timp ce contributia din software si servicii (0,92%) si hardware (0,26%) a crescut usor.


Falimente si dizolvari


O imagine sugestiva asupra efectelor recesiunii asupra industriei TI&C este data de statistica firmelor care au intrat in insolventa sau faliment, in dizolvare voluntara si lichidare, sau si-au intrerupt temporar activitatea. La sfarsitul lui 2009, cca 3.140 de firme TI&C se aflau intr-una din aceste situatii, iar un an mai tarziu, in 2010, numarul se marise la 4.870, din care 3.900 activau in sectorul software si servicii. Majoritatea sunt firme mici si foarte mici dar exista si exemple de companii importante cum ar fi K-Tech Electronics, Flamingo Computers, DTH Television Group sau CCC Blue Telecom.


Comertul exterior TI&C


Exporturile TI&C s-au mentinut pe un curs ascendent pe toata perioada recesiunii (+45%)), iar soldul negativ al balantei comerciale s-a diminuat (-46%) in raport cu anul de referinta 2008. Performanta se datoreaza mai ales sectorului hardware si electronica, unde exportul a avansat cu 29% in 2009 (an de regres general al exporturilor Romaniei) si cu inca 48% in 2010 atingand un nivel apropiat de 3 mld.euro. In 2009 cresterile au provenit exclusiv de la Nokia, care a devenit al doilea mare exportator al Romaniei, dar in 2010 au contribuit si celelalte unitati de productie ale companiilor straine, unde au fost reluate comenzile externe. Ponderea sectorului in totalul exporturilor romanesti de bunuri a urcat la 8%.
In software si servicii exporturile au stagnat in 2009 si au revenit in 2010 la o crestere mai viguroasa (+11%), generata atat de centrele de servicii si de dezvoltare software ale multinationalelor, cat si de vanzarile de solutii software si contractele externe ale companiilor locale.


ISD


In tabloul general al celor doi ani de criza, una din cele mai grave caderi este cea inregistrata la capitolul investitii straine directe (ISD). Fluxul net ISD in Romania a scazut in 2010 la un sfert din valoarea anului de maxim 2008, iar ponderea TI&C in stocul total ISD a continuat sa se diminueze (7,9%).
In hardware si electronica majoritatea planurilor de investitii despre se vorbea in 2008 au fost amanate, iar lista noilor obiective din 2009 si 2010 este scurta si contine mai ales continuari ale investitiilor incepute anterior si dezvoltarea capacitatilor existente. In schimb, in software si servicii interesul companii straine s-a mentinut ridicat si s-a materializat atat prin deschiderea de noi centre R&D si de servicii, cat si prin extinderea celor existente si continuarea recrutarilor de personal.


Piata totala M&A


Piata totala M&A a cunoscut doi ani de scadere la nivelul intregii economii, dar in telecomunicatii si in distributia si retailul TI&C s-a inregistrat un nivel al tranzactiilor comparabil cu cel din anii anteriori, in conditiile in care recesiunea a condus la o intensificare a concurentei si a eforturilor de consolidare. Majoritatea achizitiilor au avut ca obiect firme aflate in dificultate, cu pierderi si datorii acumulate mari, sau intrate deja in stadiul de insolventa, iar cumparatorii cei mai activi au fost Romtelecom, RCS&RDS, Cosmote si Asesoft.
In software si servicii cele mai multe din tranzactii au fost de tipul achizitiilor strategice avand drept cumparatori companii IT straine, in timp ce fondurile de investitii s-au implicat mai putin.


Fondurile structurale


Fondurile structurale s-au dovedit a fi o sursa deloc neglijabila de venituri pentru firmele TI, compensand partial reducerea cererii interne. Programele operationale POS CCE (cu axa 3 dedicata TI&C), POS DRU, POR, POS DCA, etc. genereaza numeroase proiecte care au o componenta TI consistenta si prevad achizitii de hardware, software si servicii. Se poate estima ca veniturile companiilor TI au inclus in 2010 peste 100 mil.euro proveniti din proiectele finantate din fonduri europene si ca in 2011 aceasta suma se va ridica la peste 250 mil.euro.


Personalul


Industria TI&C a pierdut in cei doi ani criza peste 8.000 de angajati (-7%). Efectivul mediu anual de angajati s-a diminuat de la 123.990 in 2008 la 115.760 in 2010. In termeni procentuali, pierderea este mai mica decat cea la nivelul intregii economii unde scaderea a fost de 12%. Reduceri de personal semnificative s-au inregistrat in telecomunicatii (-6.660) si hardware (-3.850), in timp ce in software si servicii numarul mediu de angajati s-a marit cu peste 1.000 in fiecare din cei doi ani.
In timp ce o serie de companii de software au recurs la disponibilizari inca de la inceputul anului 2009, in multe altele angajarile au continuat, iar la unele centre de servicii ale multinationalelor se poate vorbi de reluarea angajarilor de volum. Astfel de cresteri de personal sunt remarcabile in conditiile crizei, dar au ramas mult inferioare celor din anii anteriori cand sectorul angaja cite 7.000 de persoane in medie pe an.
Situatia pe piata fortei de munca s-a modificat radical, decalajul intre cerere si oferta s-a inversat, iar piata este controlata de angajatori. Cu totate acestea, companiile au si acum dificultati in gasirea specialistilor doriti si se vorbeste din nou de un deficit de forta de munca in domeniu, care insa trebuie inteles ca fiind unul de calitate.


Salariile si productivitatea


Salariile TI&C au scazut cu 5% in 2009 sub presiunea reducerii veniturilor, dar au revenit la crestere (+10%) in anul urmator, astfel incat valoarea medie anuala din 2010 (9.130 euro) a depasit-o pe cea din 2008. In software si servicii anul 2009 a insemnat stoparea escaladarii salariilor cu care sectorul a fost confruntat inaintea crizei. Reducerea medie a fost de doar 5%, dar la multe din companiile confruntate cu dificultati, inclusiv la filiale de multinationale, scaderea salariilor a depasit -10% si chiar -20%. Ca si in celelalte sectoare, cursul ascendent a fost reluat in 2010 cu o marire de 9%, care a adus salariul mediu deasupra nivelului dinaintea crizei.
In paralel cu usoara crestere a salariului, productivitatea medie pe industria TI&C a inregistrat un regres (-9%, cumulat pe cei doi ani) datorat sectoarelor de servicii unde reducerea puternica a valoarii adaugate nu a fost insotita de o ajustare suficienta a personalului. Atat in telecomunicatii, cat si in software si servicii s-a agravat decalajul dintre salariile in crestere si productivitatea in scadere.


Profiturile


Conditiile economice dificile au provocat si deteriorare considerabila a profitabilitatii. Pe intrega industrie TI&C atat profitul din exploatare cat si profitul net au scazut in doi ani cu 35%, iar marja profitului net s-a diminuat de la 6,8% la 4,7%. Reducerea a provenit din sectoarele de servicii, unde cheltuielile de personal nu au tinut pasul cu scaderea veniturilor, in timp ce in sectorul hardware s-a inregistrat o crestere puternica, dar pornind de la valori scazute.


Geografia TI&C


Efectele celor doi ani de criza nu au fost uniform distribuite geografic, iar unele zone au inregistrat reduceri mai mici sau au evoluat ascendent..
Bucurestiul isi pastreza rolul de pol absolut al industriei TI&C, cu 62% din totalul cifrei de afaceri pe tara, 58% din efectivul de angajati si peste 60% din contributia la PIB a celor trei sectoare TI&C. Ponderea capitalei are insa tendinta de a se diminua (scadere cu peste zece puncte procentuale in decurs de doi ani) in favoarea regiunii Nord-Vest datorita sectorului hardware si productiei de la Nokia.
In software si servicii Bucuresti acumuleaza 66% din cifra de afaceri, urmat de regiunile Vest (9,8%) si Nord-Vest (8,5%), apoi de Centru si Sud cu mai putin de 7% fiecare.
In sectorul hardware si electronica productia este concentrata in Nord-Vest (76%) si Vest (10%), in timp ce ponderea capitalei s-a redus de trei ori la 6%.


Iesirea din recesiune si reluarea cresterii


In acest moment iesirea din recesiune pare acceptata de toata lumea, iar prognoza de crestere modesta, cu 1,5% pe intreg anul 2011, este insusita nu doar de guvern, ci si de majoritatea institutiilor finaciare si organizatiilor internationale. Se considera ca principalele motoare ale cresterii in 2011 vor fi exporturile si investitiile straine directe si ca avansul economiei va fi dat in special de industria prelucratoare. Contributia la crestere a consumului intern, mai ales al gospodariilor, va fi mult mai slaba dat fiind gradul de indatorare si perspectivele incerte privind veniturile populatiei.
Datele statistice pe primul trimestru confirma reluarea cresterii in multe privinte (productie industriala, exporturi, comert cu amanuntul), dar indica si evolutii defavorabile (inflatie, apreciere a leului). Referitor la TI&C se pot nota: cresterea din retailul electro-IT (explicabila prin nivelul extrem de scazut la care ajunsese), atenuarea contractiei din telecomunicatii si avansul sustinut al exporturilor de hardware si electronica.
Dezechilibrele intre cererea interna si cea externa vor marca evolutia sectoarelor TI&C si in restul anului 2011.
In telecomunicatii asteptarile pentru intreg anul 2011 sunt legate de o stopare a declinului si o stabilizare la un nivel inferior celui de la sfarsitul anului trecut.
Sectorul software si servicii va continua probabil sa evolueze pe panta ascendenta pe care s-a inscris deja din anul anterior, in conditiile accentuarii cererii externe, reluarii investitiilor companiilor din economie si maririi consumului TI generat de proiectele finantate din fondurile structurale. O crestere a cifrei de afaceri a intregului sector cu 10%-15% si depasirea nivelului din 2008 poate fi considerata o estimare precauta.
Si sectorul hardware si electronica, dominat de unitatile de productie ale multinationalelor, isi va mentine cursul ascendent din anul trecut si va inregistra noi cresteri cu doua cifre provenite din exporturile sustinute de cererea externa.


Industria TI&C este definita ca ansamblu al sectoarelor Software si servicii TI (CAEN 582, 620, 631, 951), Telecomunicatii (CAEN 61) si Hardware (CAEN 261-264), conform clasificarii CAEN/NACE Rev.2 2 si definitiei OECD a activitatilor TI&C. Analizele Institutului pentru Tehnica de Calcul (ITC) se bazeaza in principal pe prelucrarea datelor de bilant ale firmelor TI&C, dar si pe informatiile comunicate de companii sau furnizate de institutii publice ca INS, BNR, Directia Vamilor etc. Aceste studii urmaresc sa ofere o imagine asupra evolutiei industriei, complementara informatiilor privind piata care circula mai frecvent. Cifrele anului 2010 sunt calculate pe baza bilanturilor firmelor pe semestrul 1, a datelor operative din buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite