Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Soluţiile geospaţiale fundamentează decizii strategice de impact naţional

01 Iunie 2011




Marcel Foca, director general Intergraph Computer Services


Atunci când se vorbeşte despre maturitatea unei pieţe, în cazul de faţă piaţa românească de soluţii geospaţiale, criteriile folosite în mod curent de către analiştii de piaţă se referă la dimensiunea financiară a acestei pieţe – volumul achiziţiilor cu conţinut geospaţial: echipamente, servicii, tehnologie. Din acest punct de vedere piaţa din România este mică, pentru că însăşi piaţa românească de IT este una relativ mică.

Ideea centrală, însă, ar trebui să fie alta şi anume: care este nivelul decizional într-o instituţie până la care sunt folosite soluţiile geospaţiale şi informaţia geospaţială. La aceasta se mai adaugă componenta de conştientizare a top-managementului asupra impactului pe care adoptarea unei astfel de soluţii o are în logica activităţilor pe care instituţia le desfăşoară. Pentru că, odată ce instituţiile îşi asumă implementarea unui sistem care le schimbă complet activitatea, îşi asumă şi redefinirea sistemului birocratic din care fac parte.


„Proiectele în care Intergraph este implicată demonstrează că informaţia geospaţială şi soluţiile geospaţiale fundamentează decizii strategice de impact naţional”, afirmă Marcel Foca, director general Intergraph Computer Services, care enumeră trei proiecte relevante din administraţia publică centrală: Proiectul RELUAT, Proiectul Poliţiei Române de la Inspectoratul General al Poliţiei Române – Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor – şi proiectul de sectorizare geospaţială pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011.


Proiectul RELUAT

Proiectul RELUAT (Registrul Electronic al Limitelor Unităţilor Administrativ - Teritoriale) a transpus în delimitări geografice limitele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT-uri), pentru prima dată de când există Legea 2 din 1968, care descrie forma de organizare teritorială, dar nu include şi referiri la delimitarea dintre două UAT-uri.


Majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale din România aveau una sau mai multe divergenţe cu vecinii în ceea ce priveşte delimitarea teritorială. Împreună cu Intergraph Computer Services, care a oferit soluţia informatică, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a reuşit marcarea tronsoanelor contestate şi a propus măsuri pentru soluţionare.


„În Bucureşti, de exemplu, există un bloc aflat pe graniţa sectoarelor 4 şi 5. Bucătăria şi sufrageria dintr-un apartament aparţinând de un UAT (sector 4), iar dormitoarele de un alt UAT (sector 5).


Mai mult decât atât, unii locatari ai apartamentului au buletinul emis în sectorul 4, iar alţii în sectorul 5. Proiectul RELUAT şi-a propus să rezolve aceste situaţii. Pentru că nici o instanţă din România nu are competenţa de a judeca litigii teritoriale între unităţi administrative, singura soluţie a fost identificarea unei proceduri prin care să se poată rezolva în mod sistematic aceste situaţii, astfel încât primarii şi prefecţii să poată lua deciziile adecvate. Soluţia acestor probleme a venit din lumea geospaţială”, spune Marcel Foca.



Aurel Băloi, consilier ICS


Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor

Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor (SNRI) a fost gândit ca instrument de colectare şi gestiune la nivel naţional a tuturor incidentelor la care intervine Poliţia Română. Acest proiect este reprezentativ în special din punct de vedere al maturizării, aşa cum a fost definită la începutul acestui material, în care GIS-ul devine componentă şi instrument în deciziile strategice ale instituţiilor la nivel naţional.


„Atunci când o patrulă intervine la un eveniment, informaţiile despre locaţia evenimentului şi aspectele legate de făptuitori sau de contextul în care se întâmplă acel eveniment sunt raportate în centrală şi, pe baza unor formulare standardizate, sunt colectate în formă structurată. Această informaţie devine materie primă în special pentru primul nivel de management de decizie, care decide realocarea eficientă a tuturor forţelor în teren. Pe baza instrumentelor GIS se decide care sunt zonele fierbinţi de criminalitate sau intervalele orare în care acest tip de fenomen se întâmplă. Proiectul pilot de la nivelul Poliţiei Capitalei a fost extins la nivel naţional. În momentul de faţă instrumentele de tip GIS îi ajută pe manageri să înţeleagă fenomenul, să anticipeze şi să fie proactivi. Crearea unui sistem integrat la nivel naţional permite acest tip de analize şi permite ca acest tip de cunoştinţe să se dezvolte în interior”, menţionează Aurel Băloi, consilier ICS.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite