.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Noul circuit al finanţării din sistemul de cercetare, supus dezbaterii publice
Finanţarea complementară
Se bazează pe o serie de indicatori care diferă de cei folosiţi la evaluare şi clasificare, în sensul că primii sunt esenţialmente indicatori de rezultat, pe când cei din urmă sunt esenţialmente indicatori de proces. Indicatorii de rezultat vor intra în următoarele trei mari categorii: vizibilitate (publicaţii), inovare (brevete) şi impact economic (venituri de cercetare-dezvoltare atrase din sectorul privat).
Acest mecanism face parte din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi deci se acordă pe bază de competiţie. Distribuţia fondurilor se va face în mod proporţional cu rezultatele, pe fiecare dintre cele trei categorii. Cu alte cuvinte, dacă o instituţie este la originea a 3% din vizibilitatea ştiinţifică totală a instituţiilor înscrise la competiţie, ea va primi 3% din fondurile prevăzute pe această categorie. Distribuţia fondurilor, ca pondere, pe cele trei categorii se va stabili prin decizie a Preşedintelui ANCS, la propunerea CCCDI. Această distribuţie ponderată constituie o pârghie extrem de importantă de pilotare strategică a dezvoltării instituţionale a sistemului de cercetare. O pondere mai importantă acordată indicatorului de impact economic va conduce la o înclinare a balanţei în direcţia cercetării aplicative şi industriale, pe când o pondere mai importantă acordată indicatorului de vizibilitate va conduce la o susţinere mai puternică a domeniilor cercetării fundamentale. Această pârghie va putea fi ajustată pentru a găsi un punct de echilibru şi a pilota în mod coerent şi strategic dezvoltarea reţelei naţionale de institute de cercetare, indiferent de statutul lor juridic: INCD-uri, centre şi laboratoare universitare sau ale academiilor, institute private.
Acest canal de finanţare este, la nivel formal, dedicat instituţiilor certificate. În practică, însă, este de aşteptat ca, datorită accentului pus pe performanţă, pe activitatea de cercetare propriu-zisă şi pe rezultatele acesteia, publicul ţintă al acestui tip de finanţare să fie nu instituţiile în sine, ci echipele şi laboratoarele performante din interiorul acestora, generând un cerc virtuos de competiţie constructivă, reformă şi dezvoltare a instituţiilor, din interior.
Concluzie
Proiectele de acte normative menţionate mai sus, începând cu normele metodologice pentru evaluare şi clasificare şi normele metodologice pentru finanţare complementară vor fi publicate în următoarele zile şi săptămâni pe site-ul ANCS în vederea iniţierii dezbaterii publice pe aceste subiecte de importanţă capitală pentru dezvoltarea sistemului naţional de cercetare.
--- 
Dragoş Ciuparu, preŞedinte ANCS:
„Odata cu promovarea Ordonanţei de Guvern nr. 6 în ianuarie a.c., aprobată de curând în plenul Senatului cu majoritate covârşitoare, am promis să oferim cercetătorilor un sistem de cercetare performant, predictibil, în care finanţarea urmează performanţa, în care instituţiile de cercetare vor fi astfel conduse încât să fie eficiente, iar finanţarea pe care o primesc să ducă la rezultate relevante din punct de vedere socio-economic.
Astfel, aceste proiecte de acte normative pe care le vom iniţia conduc, în acest spirit, la un sistem care urmează a fi evaluat din punct de vedere al capacităţii instituţionale de a face cercetare şi care, în baza acestei evaluări, urmează să primească finanţare instituţională de bază şi să fie eligibil pentru a primi finanţarea complementară pentru susţinerea performanţei instituţionale“.
Parerea ta conteaza: 
Transferul tehnologic – comunicare și consens
