Revista >> Mai-Iunie 2011 [Nr. 135] >> Cercetare

Michael Neuhaeuser, general manager Infineon România: „În nanoelectronică se merge într-o direcţie corectă, dar cu o viteză foarte mică”

Alexandru Batali

01 Iunie 2011

Dr. ing. Michael Neuhaeuser

Crearea unui program naţional cadru, care să identifice câteva direcţii avansate de cercetare nano şi formarea unui cluster, care să reunească jucătorii importanţi din domeniu, sunt principalele acţiuni care trebuie puse în mişcare pentru a consolida viitorul nanotehnologiilor în România. Acestea au fost principalele concluzii ale institutelor de cercetare, IMM-urilor şi marilor actori industriali, exprimate în cadrul evenimentului Perspectiva utilizării nanotehnologiilor în industrie, organizat pe 10 mai, sub egida proiectului NANOPROSPECT. Pe de altă parte, reprezentanţii Infineon Technologies România au atras atenţia că există riscul ca sprijinul investitorilor mari să fie pierdut, dacă aceste măsuri nu vor fi aplicate în viitorul apropiat.

„Ne confruntăm cu o fragmentare a domeniului. Din 2005 am startat prin programele naţionale peste 400 de proiecte dedicate nanotehnologiilor. E nevoie de o masă critică şi de concentrarea finanţării pe domenii avansate, care să favorizeze interacţiunea sistematică dintre diverse colective pentru realizarea de cercetări multidisciplinare. În continuare ar trebui să se meargă pe formarea clusterelor, unde industria, nu institutele dictează ce trebuie făcut şi ce perspective rapide de punere pe piaţă a rezultatelor cercetării există. Împreună trebuie să convingem decidenţii poli-tici, pe baza concluziilor proiectului NANOPROSPECT, în ce direcţie e bine şi trebuie să meargă acest domeniu”, a declarat acad. Dan Dascălu, directorul IMT Bucureşti.

La rândul său, dr. ing. Michael Neuhaeuser, general manager Infineon Technologies România, a pus accentul pe necesitatea corelării strategiilor din cercetare cu cele din sistemul educaţional: „Ştiu că nu există suficienţi bani în sistem, dar mesajul meu cheie este că resursele disponibile trebuie investite direcţionat şi structurat, către acele business-uri care promit că sunt de succes. De asemenea, sistemul educaţional trebuie structurat, gândit în funcţie de nevoile programului naţional cadru de CDI. Dacă o direcţie va fi cea legată de dezvoltarea nanoelectronicii, aşa cum se prefigurează acum, atunci educaţia trebuie remodelată în funcţie de noile coordonate, iar jucători industriali puternici, precum Renault, Continental sau Infineon pot sprijini acest demers. În momentul de faţă suntem o companie în creştere, limitată de faptul că nu mai găsim pe această piaţă ingineri cu nivelul de calificare pe care ni-l dorim.”

Academician Dan Dascălu

Importanţa sprijinului guvernamental

Michael Neuhaeuser, unul dintre liderii iniţiativei de formare a unui cluster de nanoelectronică în ţara noastră, a vorbit totodată deschis şi despre obstacolele existente în calea acestui demers, trăgând câteva semnale de alarmă:

„Dacă nu vom forma acest cluster foarte rapid, se vor pierde banii investiţi în dezvoltarea nanoelectronicii şi nanotehnologiilor (N. red: anul trecut au fost investiţi prin programele naţionale aprox. 100 de milioane de euro) şi interesul companiilor internaţionale care au decis să investească în România. Dincolo de dorinţa noastră, dincolo de competenţele şi resursele umane şi materiale existente în acest moment, voinţa politică va fi cea care va determina această construcţie. În acest moment văd că lipsesc programe cadru, lipsesc clustere, iar sistemul de cercetare nu este centrat pe nevoile industriei locale. Dacă această stare de fapt nu va fi rezolvată, institutele şi firmele care activează în acest domeniu nu vor putea genera beneficii pentru economie şi societate, iar specialiştii nu vor putea fi păstraţi în România. În altă ordine de idei, direcţia spre care se îndreaptă nanoelectronica din România este corectă, dar viteza este foarte scăzută, ceea ce nu este optim pentru nevoile acestei industrii.”

Dr. ing. Traian Vişan

Dr. ing. Traian Vişan, Innovation Manager în cadrul Infineon Technologies România, consideră că şansele de dezvoltare a domeniului şi de aducere de bani consistenţi în interiorul său depind de implicarea în acest cluster a întreprinderilor mari, care dispun de fonduri proprii pentru activităţi de CDI: „În momentul în care se vor crea clustere în care să fie invitate companii mari, precum Renault sau Continental, care au zeci de mii de angajaţi în ţară şi ţinte precise în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea de produse aplicative, acestea vor aduce bani în sistem şi vor impune o anumită viziune. Atrăgând în clustere întreprinderi mari, acestea pot să pună la dispoziţia celorlalţi tehnologia proprie, pot aduce bani şi pot beneficia, la rândul lor, de celelalte facilităţi oferite de IMM-uri, institute de cercetare, instituţii de învăţământ şi spin-off-uri, pentru a realiza un obiectiv comun: lansarea de produse noi pe piaţă, utile societăţii, care aduc bani mai mulţi, ce se reîntorc în sistem prin alocările de la stat“.

În absenţa unui mediu potrivit de dezvoltare, există riscul ca marii jucători şi parteneri din industria nanoelectronică să dispară sau să se retragă din România în următorii ani, iar sumele consistente investite până acum în acest domeniu să fie pierdute. Concluziile şi recomandările proiectului NANOPROSPECT, ce vor fi formulate prin consultarea tuturor actorilor cheie din această industrie, încearcă să determine decidenţii politici să investească în tehnologii şi direcţii de cercetare nano avansate, prin care România poate deveni competitivă internaţional. În această etapă intermediară, frământările partenerilor din sistem vorbesc de o energie capabilă să împingă lucrurile înainte, dinamică dependentă, însă, de angajamentul guvernamental.