Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Nanoelectronica īn Romānia

01 Iunie 2011



Proiectul Nanoprospect este un proiect finanţat de ANCS, care va indica orientările strategice în domeniul nanotehnologiilor pe termen scurt (2011-2013) şi, respectiv, pe termen mediu (2014-2020). În acest scop s-a constituit o bază de date în limba engleză, în care s-au înscris 36 de organizaţii (institute de cercetare, universităţi, firme), care au introdus numeroase date despre activitatea lor în domeniul nanotehnologiilor. Din analiza acestor date şi a faptului că în România activează firme importante în domeniul nanoelectronicii, Infineon, Honeywell, IBM, dar şi utilizatori industriali importanţi, cum ar fi Renault, Ford a rezultat că nanoelectronica este un domeniu prioritar în nanotehnologii.

Nanoelectronica înseamnă reducerea dimensiunilor la scară nano a dispozitivelor electronice, conferindu-le acestora (i) proprietăţi îmbunătăţite (viteză de comutare mai mare, posibilitatea integrării într-un singur cip a circa 800 de milioane de tranzistoare, fiecare comutând între 2 stări de circa 300 de miliarde de ori într-o secundă) (ii) funcţionalităţi noi – cipurile se pot integra cu senzori tactili, de presiune sau alte mărimi fizice şi sisteme transmisie/recepţie pentru comunicaţii. De exemplu, un telefon mobil sau iPhone (iii) noi proprietăţi: de exemplu transportul balistic în tranzistoarele la scară nano le permite să lucreze la frecvenţe mai mari de 100 GHz. De aceea, nanoelectronica este cel mai dezvoltat domeniu al nanoştiinţelor, care reprezintă o piaţă de cel puţin 300 de miliarde de dolari anual.

În România, s-au investit în proiecte de cercetare legate de nanoelectronică şi tematici înrudite peste 20 de milioane de EURO, iar în echipamente noi peste 100 de milioane de euro. Se remarcă proiectele cu platformă de nanoelectronică europeană ENIAC, care sunt conduse de firme de mare prestigiu, cum ar fi Thales sau Infineon, permiţând racordarea cercetării româneşti la problemele actuale ale industriei nanoelectronicii. Prezentăm în Fig. 1 un rezonator acustic realizat pe GaN, care lucrează la 6.3 GHz şi care va fi utilizat de Thales ca senzor de umiditate (proiectul ENIAC MERCURE – IMT Bucureşti).

În nanoelectronică, timpul dintre cercetare şi aplicarea ei în practică este de maxim 3 ani, dar de obicei durata se scurtează la 1,5 ani. Pentru evoluţia cercetării româneşti în domeniul nanoelectronicii se propune un program prioritar în domeniul nanoelectronicii, care să ţintească cele mai importante tematici în consonanţă cu programele europene ENIAC şi FP8, direcţionat pe următoarele tematici: nanoelectronică bazată pe nanomateriale carbonice (în IMT se va realiza, din fonduri structurale, un centru dedicat nanotehnologiilor pe materiale bazate pe carbon), circuite nanoelectronice la peste 100 GHz; nanosenzori pentru industria automobilului, circuite electronice multifuncţionale pe substrat flexibil, GaN. Aceste tematici vor trebui să utilizeze întreaga infrastructură existentă în România.

Necesitatea realizării unui cluster

Firmele multinaţionale care acţionează în România (Infineon, Renault, Honeywell) au transmis către ANCS scrisori care reflectă necesitatea unui program de cercetare naţional pentru nanoelectronică, precum şi realizarea unui cluster dedicat nanoelectronicii focalizat pe produse noi, competitive, realizate împreună cu organizaţii de cercetare şi universităţi de prestigiu din România. Acest cluster trebuie realizat în jurul unui pol de competenţe, care să cuprindă specialişti şi personal calificat şi a unei infrastructuri naţionale micro-nano deja existente. Realizarea unui cluster pentru nanolectronică este în consonanţă cu planul naţional de reformă pe perioada 2011-2013, care prevede ca primă politică industrială realizarea de clustere high-tech, şi cu programul 2020 al UE, în care nanoelectronica este considerată „a key enabling technology” (KET). Astfel, aceste programe vor permite realizarea în România a unei industrii de nanoelectronică cu beneficii economice foarte mari, devenind cel mai puternic argument ca noi firme multinaţionale de prestigiu să investească în România.


Fig. 1 Senzor de umiditate bazat pe un rezonator FBAR realizat pe membrană de GaN de grosime de 0.5m la frecventă de 6.3 GHz pentru proiectul ENIAC MERCURE; imagine în interferenţă cu lumina albă (WLI) realizată de A. Muller şi A. Cismaru, IMT - Bucureşti.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite