.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Transferul de tehnologie în comerţul internaţional
Posibilitatea de a beneficia de cuceririle ştiinţei şi tehnicii reprezintă o condiţie a progresului multilateral al fiecărei ţări slab dezvoltate, a valorificării resurselor în folosul tuturor, a realizării unor schimbări economice internaţionale eficiente şi reciproc avantajoase. Mijlocul cel mai important în vederea realizării acestui obiectiv este realizarea unui transfer de tehnologie modernă extins, asigurarea asistenţei tehnice în toate domeniile de dezvoltare, precum şi promovarea şi stimularea cercetării ştiinţifice. Atât transferul de tehnologie, cât şi asistenţa tehnică şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice naţionale se realizează şi se dezvoltă într-un cadru juridic de principii şi norme care aparţin, în special, dreptului de proprietate industrială.
În domeniul transferului de tehnologie, declaraţia cu privire la instaurarea unei noi ordini economice internaţionale a formulat principiul participării ţărilor în curs de dezvoltare la avantajele ştiinţei şi tehnicii moderne şi promovării transferului de tehnologie în scopul creării unei structuri tehnologice autohtone corespunzătoare.
Principii generale
Pentru crearea cadrului juridic internaţional necesar acestui transfer, programul de acţiune a stabilit o serie de obiective, printre care pe primul plan figurează elaborarea unui cod internaţional de conduită pentru transferul de tehnologie, în funcţie de necesităţile şi condiţiile predominante, în ţările în curs de dezvoltare.
Alte principii generale conţinute în programul de acţiune sunt: acordarea de acces în condiţii îmbunătăţite la tehnologia modernă şi adaptarea acestor tehnologii la condiţiile economice, sociale şi ecologice specifice, precum şi la diferitele trepte de dezvoltare ale ţărilor respective, extinderea în mod simţitor a asistenţei date de ţările dezvoltate ţărilor în curs de dezvoltare în privinţa programelor de cercetare şi dezvoltare şi în crearea unei tehnologii autohtone adecvate; adaptarea practicii comerciale care reglementează transferul de tehnologie la cerinţele ţărilor în curs de dezvoltare.
Pentru a transfera însă dreptul de proprietate industrială într-un instrument eficace pentru lichidarea subdezvoltării şi înlăturarea decalajelor economice existenţiale, este necesară o reevaluare a principiilor şi instituţiilor sale fundamentale într-un dublu scop: pe de o parte, pentru a pune la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare o reglementare internă corespunzătoare nevoilor lor specifice, iar pe de altă parte, pentru a fixa coordonatele eforturilor de reaşezare necesară a reglementărilor internaţionale care au pus bazele unei cooperări, în prezent centenare, la un moment în care problemele şi obiectivele erau foarte diferite de cele pe care le urmăresc azi popoarele şi care şi-au găsit expresia în Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor.
Rolul contractului
Protecţia juridică a proprietăţii industriale rămâne una din condiţiile prosperităţii economice naţionale şi ale dezvoltării ulterioare a colaborării internaţionale, în scopul instaurării unei noi ordini economice, dar sub condiţia revizuirii şi adaptării sistemului existent.
Organisme cum ar fi CNUCED, ONUDI sau OMPI au publicat numeroase lucrări cu privire la contractul de transfer de tehnologie în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. La fel, ONU asigură prestaţii de informare în materie, la care întreprinderile pot avea acces prin intermedierea guvernelor lor.
Redactarea unui contract de transfer de tehnologie trebuie să fie în special îngrijită. În primul rând trebuie să se ţină cont de legislaţiile în vigoare în ţările exportatoare, respectiv importatoare de tehnologie. Analiza textelor este absolut necesară, putând fi considerate gata de aplicare imediată.
În cursul negocierilor precontractuale, revelarea anumitor elemente ale cunoştinţelor care vor fi transferate este inevitabilă. Drept urmare, este obligatoriu să se întocmească un contract preliminar care să garanteze secretul asupra acestor dezvăluiri şi interdicţia de a le folosi în cazul eşuării negocierilor, care să conţină clauze penale de o valoare ridicată.
Contractul va trebui să conţină clauze foarte clare şi variate, având fiecare o importanţă deosebită. Vor trebui să fie prevăzute modalităţi precise pentru fiecare operaţie în parte: comunicarea documentelor, formarea profesională, comunicarea know-how-ului, licenţelor de brevete etc.
În sfârşit, obligaţiile fiecărei părţi vor trebui să fie precise, în special cu privire la beneficiarul transferului, obligaţia păstrării secretului, comunicarea modificărilor aduse tehnologiei şi interdictia exportului cunoştinţelor.
Parerea ta conteaza: 
Get new Technology first – Hannover Messe 2011
