.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
In atentia guvernului! Cat de pregatite sunt telecomunicatiile romanesti pentru integrarea in Uniunea Europeana?
Recent a avut loc un eveniment care isi propunea sa analizeze cat de pregatit este sectorul IT&C in vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Daca pentru partea de IT concluziile au fost cam pesimiste, multe companii vor disparea fiind preluate de marile companii straine, etc., pentru partea de telecomunicatii nu s-au tras prea multe concluzii pentru ca subiectul nu prea a fost abordat. Trebuie spus ca in telecomunicatii lucrurile sunt un pic diferite: urmare a procesului de globalizare avem deja prezenti in Romania cativa dintre marii jucatori mondiali sau regionali: Vodafone, Orange, OTE, UPC, etc., iar patrunderea altora poate fi benefica procesului de dezvoltare a infrastructurii de telecomunicatii. Concluzia unui oficial era ca sectorul IT&C este unul dintre domeniile cele mai bine pregatite ale economiei romanesti pentru integrarea in Uniunea Europeana. Oare chiar asa sa fie? Sa vedem ce se intampla in telecomunicatii.
Telefonie fixa – una dintre cele mai slab dezvoltate infrastructuri din Europa
Daca in anul 1989, Romania avea o densitate a telefoniei fixe care ne plasa in mijlocul grupului tarilor fost comuniste din Europa Centrala, fiind inaintea Ungariei, Serbiei, Poloniei, astazi avem o densitate scazuta, 20,2%, care ne plaseaza in coada acestui grup. Este rezultatul unei reforme intarziate in telecomunicatii, a lipsei de intelegere a mecanismelor economice care guverneaza telecomunicatiile, etc., decalajul acumulat in anii 90 fiind greu de recuperat pe termen mediu fara eforturi deosebite. Fara masuri speciale, Romania ar putea avea probleme nu numai in privinta compatibilitatii si competitivitatii infrastructurii de telecomunicatii, dar si din punctul de vedere al competitivitatii economiei tarii.
Cele doua Romanii
Avem astazi circa 20 posturi telefonice la suta de locuitori, lucrurile fiind mult mai delicate in zonele rurale, unde traieste 47% din populatia tarii. Aici sunt instalate circa 1,1 milioane linii, adica o densitate de circa 11%. Sunt multe localitati care nu au nici telefonie fixa si nici acoperire cu telefonie mobila. Avem, astfel, doua Romanii: una urbana dispunand de o infrastructura de telecomunicatii slab dezvoltata (30% densitate a telefoniei fixe fata de circa 60% media UE15, peste 50% densitate a telefoniei mobile) cu ceva cultura informationala, insa in evident progres si o alta rurala cu o infrastructura de telecomunicatii foarte slab dezvoltata (11% densitate a telefoniei fixe) si o foarte slaba cultura informationala. Fara evolutii spectaculoase in perioada urmatoare, exista sanse ca la momentul aderarii sa ne prezentam cu doua Romanii, nici-una prea bine pregatita. Iar modalitatea de rezolvare utilizata pana acum - instalarea de telecentre in localitatile fara acces la retelele de telecomunicatii - nu lasa sa se intrevada o evolutie spectaculoasa: fonduri mici luate de la operatorii de telecomunicatii conducand la un ritm lent de crestere a densitatii telefonice. In primul an de aplicare, 2004, densitatea a crescut, conform datelor oficiale de la 19,98% la 20,24! In plus, recent introdusa implicare a comunitatiilor locale in administrarea sau chiar la finantarea telecentrelor (contributii cu titlu gratuit) nu pare a accelera procesul. Cu aceasta abordare este dificil de imaginat ca pe termen mediu se va reusi telefonizarea tuturor satelor romanesti si se va asigura o densitate cat mai apropiata de valorile central-europene.
Ce ar vrea UE?
Uniunea Europeana, prin Directiva 2002/22/EC, recomanda accesul fiecarui cetatean la mijloacele de telecomunicatii, indiferent de zona unde locuieste (serviciul universal). Prin programului cincinal "i2010: European Information Society 2010" se doreste mai mult decat accesul la retelele de telecomunicatii, se doreste accelerarea dezvoltarii infrastructurilor capabile sa asigure accesul de banda larga. La 1 iunie 2005, Viviane Reding, comisar UE pentru Societetea Informationala si Media, declara ca se doreste ca in anul 2010, 50% din casele locuitorilor UE sa fie conectate la o retea de mare viteza, de cel putin 10Mb/s. Iar daca in 2010, Romania va fi membra UE ar trebui sa aiba o densitate a acesului de banda larga cat mai apropiata de aceasta cifra pentru a nu strica prea mult media europeana. (La finele anului 2004, in Romania, erau 383,000 conexiuni de banda larga, adica circa 5% din locuintele noastre ar fi conectate printr-o conexiune de de banda larga, care desigur nu este 10Mb/s.)
Ce fac altii?
Asigurarea accesului la retelele de comunicatii la viteze cat mai mari este astazi o preocupare mondiala. O stire T-Wire din 21 iunie 2005, anunta ca Wyse Technologies (SUA) si partenerii sai indieni Comat Technologies si ICICI Bank colaboreaza la un proiect pentru a furniza acces de banda larga la serviciile educationale, financiare si sociale in unele zone rurale ale Indiei, finantarea fiind asigurata de IFC. O stire TeleGeography din 28 iunie 2005 anunta ca Sviluppo Italia, agentia nationala pentru intreprinderi si dezvoltare, a incheiat contracte cu mai multe companii pentru constituirea unei infrastructuri de banda larga in lungime de 1.800 Km in regiunile centrale si de sud ale Italiei. In iunie 2005, UIT a anuntat lansarea unei initiative de dezvoltare "Connect the World" menita sa aduca acces la retelele de comunicatii pentru cat mai multi din miliardul de oameni care se estimeaza ca nu au astazi acces. Initiativa are menirea sa incurajeze noi proiecte si parteneriate care sa reduca decalajul digital. Printre partenerii fondatori se regasesc mari companii de telecomunicatii (Alcatel, Huawei, Intel, Microsoft, KDDI, Telefónica, etc.), guverne (Franta, Egipt), agentii guvernamentale (KADO din Corea), organizatii internationale (UNESCO, UPU, UNFIP), precum si organizatii din societatea civila. Guvernul Australiei va investi inca AUD50 milioane pentru realizarea de retele de banda larga in diferite regiuni. Australia are in prezent in derulare un proiect Higher Bandwidth Incentive Scheme in urma caruia a conectat circa 2 milioane de utilizatori de banda larga ducand penetrarea la 19% in Australia regionala si 21% in zonele metropolitane. Cu aceasta noua investitie valoarea totala a investitiei s-a ridicat la AUD160 milioane.
Ce ar trebui facut?
Parerea ta conteaza: 
Guvernanți, treziți-vă!
