Revista >> Iunie-Iulie 2011 [Nr. 136] >> Cercetare

Elita cercetării româneşti şi europene s-a reunit la Bucureşti în cadrul Forumului JRC

Catalin Mosoia

26 Iunie 2011

Proiectele strategice convergente apropie România de zona de excelenţă R&D

Pentru prima dată în România, conducerea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) s-a întâlnit la Bucureşti. Cu această ocazie, JRC, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) şi Uniunea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) au organizat mai multe reuniuni de lucru, printre care Forumul JRC/Romania Information Exchange, eveniment care s-a desfăşurat pe 16 iunie la Palatul Parlamentului şi la care au participat cercetători români şi străini. Din partea instituţiilor organizatoare au luat parte Dominique Ristori, director general JRC, Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Dragoş Ciuparu, preşedintele ANCS, şi personalităţi ale comunităţii ştiinţifice româneşti. Manifestarea a avut în centrul atenţiei trei proiecte majore: nanotehnologie, strategia UE asupra regiunii Dunării şi promovarea unei societăţi cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

„Scopul organizării la Bucureşti a Forumului JRC /Romania Information Exchange a fost de a promova actualele proiecte strategice de CD ale României şi de a prezenta oportunităţi de colaborare cu JRC înalţilor reprezentanţi ai mediului academic, comunităţii ştiinţifice, mediului guvernamental, ministerelor şi autorităţilor publice ca şi sectorului economic”, ne-a declarat Dragoş Ciuparu, preşedintele ANCS.

Dragoş Ciuparu

Cercetătorii români şi străini au susţinut lucrări pe teme comune

Interesant a fost faptul că, la fiecare dintre sesiunile dedicate, au participat cu lucrări un număr egal de cercetători care au reprezentat România şi JRC. Prezentările din cadrul sesiunii pe tema strategiei Dunării i-au avut ca autori pe Giovanni Bidoglio, JRC Head of Unit, şi Nicolae Panin, coordonatorul Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre - Delta Dunării – Marea Neagră. Despre nanotehnologii au vorbit Elke Anklam, JRC Director, şi Dan Dascălu, coordonatorul NANOPROSPECT, proiect de evaluare a potenţialului românesc de cercetare în nanotehnologii. Sesiunea axată pe Energie şi Energie Nucleară a avut ca vorbitori doi directori de la JRC, Giovanni De Santi şi Thomas Fanghaenel, şi cercetătorii români Florin Spineanu, şef al unităţii de cercetare din cadrul Asociaţiei Euratom-MEdC, şi Nicolae Zamfir, director general al IFIN- HH. Evenimentul a avut şi o sesiune dedicată exemplelor recente privind cooperarea dintre JRC şi România, iar prezentările au fost susţinute de E. Anklam, din partea JRC, şi dr. Florian Bodog, director general în Ministerul Sănătaţii, şi dr. Cristina Vladu, fost lider de proiect pentru Campania Viaţa, din partea României.

Pe de o parte, au fost prezentate actualele proiecte strategice de CD ale României: Strategia Dunării şi realizarea Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre - Delta Dunării – Marea Neagră, Cercetarea - Dezvoltarea în domeniul nanotehnologiilor, Proiectul ELI şi Cercetarea – Dezvoltarea în domeniul energiei şi siguranţei nucleare.

În replică, institutele JRC şi-au prezentat activitatea în ceea ce priveşte sprijinul pe care îl acordă în implementarea Strategiei Dunării, activitatea de cercetare în sprijinul regulamentului privind nanomaterialele din produsele de consum, activitatea în sprijinul dezvoltării unei societăţi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu accent pe cercetarea în domeniul siguranţei şi securităţii nucleare.

Priorităţi convergente

La întâlnirea cu ziariştii, Dominique Ristori, director general JRC, a accentuat problema convergenţei şi coordonării priorităţilor politicilor europene şi naţionale, inclusiv în domeniul cercetării şi inovării. Domnia sa a apreciat priorităţile României orientate spre întărirea cooperării internaţionale şi facilitarea participării oamenilor de ştiinţă români în cadrul reţelelor europene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi o mai bună utilizare a fondurilor structurale şi, nu în ultimul rând, a vorbit despre perspectiva finanţării proiectelor valoroase şi de calitate. La urma urmei, cunoaşterea trebuie transformată într-o piaţă nouă care să genereze noi locuri de muncă, a precizat directorul general al JRC.

Concret, Dominique Ristori a subliniat faptul că priorităţile României şi JRC converg şi a nominalizat managementul Dunării. Rezultatele obţinute în urma lucrului în comun pot avea efecte semnificative, fie că e vorba, de exemplu, de calitatea apei sau de irigaţii. În aceeaşi măsură, „trebuie să acordăm atenţie agriculturii şi securităţii alimentare”. “Acestea nu sunt doar priorităţi europene, ci vizează întreaga planetă, din moment ce datele statistice indică o creştere a populaţiei la 8 miliarde de suflete până în 2030”.

Dominique Ristori

România, generator de politici europene

La rândul său, Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a declarat că priorităţile europene şi naţionale sunt identice inclusiv în domeniul cercetării, fie că e vorba de agricultură, Dunăre, energie sau de comunicaţii. „România nu mai este doar un consumator de politici europene, ci se plasează sigur, în limitele pe care le avem, în rândul celor care de acum înainte vor genera şi politici europene.” Referindu-se la atragerea fondurilor europene, Daniel Funeriu a accentuat faptul că banii europeni destinaţi cercetării sunt cel mai bine absorbiţi bani din Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. „Ambiţia noastră este să construim proiectul ELI din bani europeni (ELI, Extrem Light Infrastructure – Infrastructura de Lumină Extremă, cel mai puternic laser din lume). Şi sunt convins că vom reuşi”, a mai spus Funeriu.

Vorbind de politicile pe care Ministerul Educaţiei le-a pus şi continuă să le pună în practică, Funeriu a precizat că acestea se axează pe trei piloni principali. Planul pe care îl formează este reprezentat de următoarele trei aspecte: întărirea colaborărilor internaţionale relevante, crearea unui cadru legislativ stimulant şi bazat pe criterii de performanţă cu vizibilitate internaţională şi finanţarea oamenilor şi a proiectelor de valoare.