Revista >> Iunie-Iulie 2011 [Nr. 136] >> Cercetare

Principalele rezultate şi recomandări ale studiului NANOPROSPECT - „Nanotehnologii în România”

Acad. Dan Dascalu

26 Iunie 2011

Acad. Dan Dascălu
Coordonator NANOPROSPECT
INCD-Microtehnologie

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a finanţat mai multe „studii prospective“, printre care şi cel dedicat „nanotehnologiilor”, cu acronimul NANOPROSPECT. Proiectul s-a derulat în intervalul 25 octombrie 2010 – 25 mai 2011, fiind coordonat de către INCD-Microtehnologie (IMT-Bucureşti), într-un consorţiu care a mai cuprins alţi 10 parteneri (5 institute naţionale, un institut al Academiei Române, 4 universităţi). Detalii despre acest proiect pot fi găsite la adresa www.imt.ro/NANOPROSPECT.

Potrivit preşedintelui ANCS, prof. dr. Dragoş Mihail Ciuparu, cele trei obiective ale proiectului au fost: „evaluarea potenţialului, identificarea direcţiilor promiţătoare împreuna cu industria specifică şi elaborarea unor recomandări privind dezvoltarea nanotehnologiilor 2013-2020”.

Context

Nanotehnologiile asigură structurarea materiei la o scară cuprinsă între 1 şi 100 nm (1nm=10-9m), obţinându-se astfel materiale (dar şi suprafeţe) nanostructurate, nanodispozitive, nanosisteme: este vorba despre cele mai mici obiecte create de om. Există aplicaţii revoluţionare în numeroase domenii: tehnologiile informaţiei, biomedical, energie, mediu, transporturi etc. care vizează nu numai principalele industrii existente, dar şi principalele priorităţi „societale”, de care depind calitatea vieţii şi dezvoltarea sustenabilă. Domeniul este în plin progres pe plan mondial, cu SUA elaborând un nou plan pentru următorii zece ani, dar şi cu competitori asiatici care progresează foarte rapid. În afara Japoniei şi Coreei (de Sud), au intrat acum în scena ţările emergente, aşa numitele BRIC countries (Brazilia, Rusia, India, China). Din păcate, Europa, deşi are un potenţial uman divers şi valoros, pierde teren în comercializarea rezultatelor cercetării. Domeniul nanotehnologiilor nu face excepţie. În prezent se fac mari eforturi de a redefini o politică nouă de inovare, de fapt o strategie comună cercetare-inovare (Innovation Union Competitiveness Report, 2011 edition).

Rapoartele NANOPROSPECT arata că România a investit substanţial (dar haotic) în ultimii ani (începând din 2005) în domeniu. Este vorba de circa 400 de proiecte finanţate din CEEX şi PNCD II (contracte semnate între 2005 şi 2008). Trei sferturi din aceste proiecte au avut obiective CD. Se adaugă (2008-2013) proiectele de infrastructură finanţate din fonduri structurale. Totuşi, sumele mari alocate finanţării proiectelor (din diverse programe) şi a dotărilor (aparate, echipamente) nu au urmat un program sau o prioritate destinată nanotehnologiilor, iar varietatea de preocupări este foarte mare, fiind dificil să se constituie o masă critică pe anumite domenii precise. În unele situaţii, tematicile au fost corelate cu programele europene şi rezultatele se văd în numărul de proiecte câştigate. Secţiunea dedicată României din Raportul de competitivitate menţionat mai sus arată că proiectele câştigate de România sunt comparativ numeroase în priorităţile PC7 care au legătură cu nanotehnologiile (ICT şi NMP), ceea ce ilustrează faptul că România are un potenţial pentru înaltă tehnologie. Mai este interesant şi rezultatul conţinut în Anexa 5 a secţiunii România din Raportul menţionat. Aici apare „plutonul fruntaş” al partenerilor români în PC7 (după sumele încasate, toate domeniile), cu două universităţi şi două institute de cercetare, printre care regăsim trei parteneri din consorţiul NANOPROSPECT: Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi (Academia Româna) şi INCD-Microtehnologie (IMT-Bucureşti).

Nanotehnologiile în România - prima „hartă”

Proiectul NANOPROSPECT a folosit diverse metode de culegere şi diseminare a informaţiei. Cea mai importantă realizare este crearea unui sistem de baze electronice de date relaţionale (corelate) care conţin informaţii legate de domeniul nanotehnologiilor în România: organizaţii, grupuri, specialişti, parteneriate, infrastructuri, echipamente, proiecte CD, brevete, produse, tehnologii, articole ştiinţifice, cărţi, cursuri. În aceste baze de date există până în prezent aproape 3000 de înscrieri (peste 600 de specialişti, peste 300 de proiecte, 360 de echipamente etc.). Bazele de date sunt interactive (cine a înscris iniţial datele poate să intervină oricând on-line să corecteze sau să completeze informaţia). Informaţia este în limba engleză (util pentru colaborările externe) şi este accesibilă public printr-un sistem de căutare avansată (http://www.imt.ro/NANOPROSPECT/
databases-advanced-search/).

Existenţa acestor baze de date contribuie la asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte folosirea fondurilor publice. În particular facilitează utilizarea eficientă a investiţiilor în baza materială, de exemplu prin crearea de parteneriate între instituţii/laboratoare cu dotări complementare. O analiză detaliată a infrastructurii experimentale achiziţionate în ultimii ani arată că dotările făcute de diverse instituţii, din diverse surse de finanţare, deşi necorelate între ele, au permis atingerea unei mase critice pentru desfăşurarea unor cercetări de nanotehnologie, în special în domeniul nanomaterialelor. Un rol important în acest sens îl joacă şi existenţa facilitaţii experimentale IMT-MINAFAB (IMT centre for MIcro- and NAnoFABrication) unică în această zonă geografică, dată în funcţiune în 2009 şi atestată recent pentru procedurile de calitate.

Cele mai atractive domenii

O problemă importantă este cea a stabilirii domeniilor de aplicaţie a nanotehnologiilor, pentru care există resurse şi s-au obţinut rezultate pe plan naţional. Este important însă să existe şi perspectiva de aplicare în industrie.

Importanţa rezultatelor într-un domeniul de aplicaţie sau altul a fost stabilită mai întâi pe baza de analiză scientometrică (ISI Web of Science). În Faza I a contractului s-a arătat că primele trei domenii ca număr de publicaţii sunt Bio-nanosisteme, Energie, Nanoelectronică şi fotonică. În faza a doua a studiului NANOPROSPECT s-a ţinut seama de proiectele naţionale şi internaţionale, de brevete, produse şi tehnologii (informaţie din bazele de date). Ca urmare s-a ajuns la următoarea propunere de domenii prioritare:

A. Nanoelectronică şi fotonică;
B. Bio-nanosisteme (nanomedicină; aplicaţiile farmaceutice; nanomateriale magnetice pentru aplicaţii biomedicale şi biotehnologii)
C. Energia
D. Nanomateriale (pentru alte direcţii de aplicaţie, în afara celor de mai sus, de pildă transporturi, industria chimică, industria de prelucrare).
la care s-a adăugat şi:
E. Evaluarea şi gestionarea riscurilor (datorită importanţei pe care o prezintă problemele de siguranţă în raport cu mediul şi sănătatea).