.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Progresul tehnologic şi viitorul muncii (II). Soluţii posibile şi scenarii pentru piaţa muncii īn noile condiţii de accelerare a progresului tehnologic
Stimularea procesului de inovare
În „noua economie“ logica economică uzuală este treptat înlocuită de o logică nouă, bazată pe potenţialul de dezvoltare (inovare) şi de creştere a competitivităţii pe o piaţă naţională şi globală concurenţială.
S-a observat că există o legătură între procesul de inovare, care este motorul progresului tehnologic, pe de o parte, şi gradul de ocupare, pe de altă parte. Dacă inovarea de proces poate conduce la reducerea locurilor de muncă pe seama creşterii productivităţii, inovarea de produs are un efect invers: noile produse implică o diversificare şi chiar o creştere a producţiei şi a cererii în unele sectoare, ceea ce implică nevoia de noi locuri de muncă. Se poate deci spune că şomajul cunoaşte fluctuaţii mai mari sau mai mici, în funcţie de tipul dominant de inovare dintr-o anumită perioadă.
În perioadele dominate de inovarea de produs, lansarea unor noi produse cu utilizări industriale sau în alte sectoare ale economiei şi societăţii determină creşterea numărului de noi consumatori şi, ca o consecinţă, a numărului de locuri de muncă, este adevărat însă, din ce în ce mai calificate.
În perioadele dominate de inovarea de proces, în care progresul tehnologic accelerat este condus de TIC, apar unele comprimări ale pieţei muncii şi a gradului de ocupare, deoarece sunt necesare alte abilităţi şi performanţe profesionale ale lucrătorilor şi o flexibilitate mult mai mare a managementului firmelor.
Acest fapt se explică prin deplasarea mai multor domenii în categoria celor care utilizează tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor avansate (TIC).
TIC permite extinderea activităţilor de servicii, în special a serviciilor personalizate. Acest tip de servicii înseamnă fie a oferi clienţilor ceea ce ei spun că doresc - aşa numita „customizare“, fie a anticipa dorinţele lor, ceea ce este un pas spre o individualizare şi mai mare, adică „personalizarea“ serviciilor.
Noi moduri de muncă
Alte soluţii bazate pe potenţialul creat de TIC le reprezintă noile moduri de muncă:
• programe flexibile de lucru (program de lucru variabil, săptămână comprimată de lucru, orar flexibil);
• munca mobilă, realizată în timpul deplasărilor la clienţi, parteneri şi furnizori;
• munca la distanţă, în diferite forme;
• telework, ca nou mod de muncă specific societăţii informaţionale.
Acestea presupun angajări „part-time“ sau „pe perioadă determinată“ şi un nou tip de lucrător şi de manager.
În acest cadru, Flexisecurity. Long-life learning sau Corporate Social Responsability reprezintă alte răspunsuri posibile ale managerilor de la nivel politic şi economic la provocările induse de problemele accelerării progresului tehnologic, dezvoltării durabile şi competitive.
Parerea ta conteaza: 
Progresul tehnologic şi viitorul muncii
