.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Etapele managementului situatiilor de urgenta si tehnologiile geospatiale
Toate etapele managementului situatiilor de urgenta depind de administrarea corecta a datelor provenind din diferite surse. Aceste date trebuie adunate, organizate si prezentate in forme logice care sa serveasca dimensiunilor si scopului programului de management al situatiei de urgenta. Pregatirea sau raspunsul la o astfel de situatie poate sa implice de multe ori mai multe departamente ale unei administratii sau ale altor institutii publice si este foarte important ca in momentele de criza, oamenii sa aiba la dispozitie exact datele de care au nevoie, organizate in logica de care este nevoie pentru a putea fi formulat cursul de actiune necesar. Astfel, in cazul unei inundatii, de exemplu, fortele de interventie au nevoie de un tablou complet al dispersiei populatiei si a formelor de relief in zonele afectate, locatiile spitalelor si ale punctelor sanitare, cele ale spatiilor cu potential de depozitare, dispunerea unitatilor de interventie de urgenta si resursele pe care acestea le au la dispozitie, retelele electrice, cladirile construite din materiale usor de atacat de apa etc. Utilizarea unei solutii geospatiale deschise si interoperabile face posibila comunicarea dintre toate institutiile care au in gestiune aceste resurse, permitand echipelor de interventie accesul la date provenind din surse diferite in aceleasi rapoarte. De cele mai multe ori, un incident de urgenta are loc cu atata rapiditate incat nu este timp pentru obtinerea acestor informatii pe moment, in lipsa unor baze de date si a unor sisteme geospatiale capabile sa le stocheze si sa le prelucreze. In aceste situatii, factorii de decizie nu pot face altceva decat sa ghiceasca sau sa estimeze si in consecinta, sa ia decizii de rezolvare a situatiei fara a avea la dispozitie informatiile necesare. Aceasta costa bani, timp si, nu de putine ori, chiar vieti. Dar un proces eficient de management al unei situatii de urgenta nu consta doar in cea mai buna reactie la un eveniment care deja a avut loc, ci trebuie sa inceapa cu mult inainte.
Planificarea
Nu intotdeauna un dezastru natural are loc intr-un moment sau intr-o locatie imposibil de prevazut dinainte. De fapt, de cele mai multe ori pot fi identificate zonele cu potential de risc dat de conditiile geografice si climatice inainte ca dezastrul sa aiba loc. Folosind o solutie geospatiala, pot fi delimitate destul de precis zonele cu risc de inundatie si pot fi evaluate consecintele probabile ale incidentelor de diferite intensitati. Prin introducerea unor variabile specifice, sistemele geospatiale pot modela simulari ale mai multor scenarii care pot arata fortelor de interventie intinderea si nivelul probabil ale apelor revarsate, punctele sensibile (baraje, cursuri de rau, lacuri de acumulare, defrisari de zone impadurite etc.) care pot fi accentuate de ploi sau de alte fenomene meteorologice si care pot avea drept consecinte inundarea unor zone locuibile. Utilizand date din diverse surse (forme de relief, strazi, sisteme de canalizare, date demografice etc.) si combinandu-le in analize comune, solutiile GIS pot evalua consecintele dezastrului in diferite intensitati si pe baza acestor concluzii pot fi formulate atat initiative de consolidare sau restructurare a zonelor cu risc ridicat, cat si planuri de actiune pentru momentele de urgenta si actiuni de recuperare. O solutie geospatiala faciliteaza realizarea tuturor acestor actiuni prin vizualizarea combinatiilor celor mai relevante de date spatiale sub forma unor harti generate de computer.
Minimizarea consecintelor potentiale
In masura in care potentialele situatii de urgenta au fost identificate, activitatile de pregatire trebuie determinate si prioritizate. Aceasta etapa poate include atat masuri legislative, cat si unele concrete, de actiune. Pe baza simularilor oferite de solutiile geospatiale, pot fi determinate, de exemplu, zone pentru care sa nu se mai elibereze autorizatie de constructie, dat fiind riscul mare de inundatie. Aceeasi solutie ii poate semnala si functionarului de la primarie care cereri sunt valide si care nu, din acest punct de vedere, dar poate raspunde si la intrebari de genul: ce populatie trebuie evacuata in caz de diluviu, care sunt rutele cele mai bune de evacuare, ce drum vor alege cel mai probabil apele revarsate pe intervale de timp progresive, ce obiective publice vor fi afectate si in ce masura etc. In functie de aceste informatii, autoritatile pot lua masuri de minimizare a eforturilor care trebuie facute atunci cand situatia de urgenta are loc. Populatia din zonele de risc poate fi informata cel putin cu felul in care poate sa reactioneze la dezastru, obiectivele sensibile consolidate sau relocare din zonele de risc etc.
Pregatirea
Desi masurile luate pentru prevenirea producerii pagubelor propriu-zise pot fi eficiente, totusi consecintele unui dezastru real nu pot fi inlaturate complet. Nu pot fi relocate orase intregi, construite baraje infailibile sau daramate toate obiectivele aflate in calea apelor. De aceea, pentru protectia resurselor care in eventualitatea unor inundatii se vor afla in calea apelor, trebuie desfasurate actiuni de pregatire pentru reactia propriu-zisa in fata dezastrului. Tot o solutie geospatiala ofera aici informatii critice care fundamenteaza decizii referitoare la construirea unor noi unitati de management al situatiei de urgenta, a adaposturilor si a cantitatii de dotari necesare pentru a face fata, cum vor fi oamenii anuntati, cum se vor stabili caile de comunicatii etc. Tot cu ajutorul solutiilor geospatiale pot oferi vizualizari in timp real al activitatii de monitorizare a situatiilor de risc, avertizand din timp dispecerii de pericolul iminent. Nivelurile apelor ridicandu-se in spatele barajelor, cantitatea de apa pluviala, nivelurile si debitele apelor curgatoare etc. toate acestea sunt informatii care pot fi transmise de statiile de monitorizare si vizualizate de un sistem geospatial la statiile de control. Unitatile de reactie in caz de urgenta pot fi selectate si directionate catre cea mai apropiata zona aflata in pericol utilizand harta–tablou creata de solutie, care le poate oferi in acelasi timp si informatii utile cum ar fi cel mai apropiat punct suficient de inalt ca sa poata fi de ajutor in operatiunile de salvare.
Recuperarea
De indata ce situatia de urgenta s-a incheiat si primele masuri de salvare imediata de vieti si de resurse au fost luate, operatiunile continua, de obicei cu cele de recuperare care incearca sa restaureze situatia la statusul pe care l-a avut inainte de dezastru, restabilirea serviciilor si a sistemelor vitale. Acestea pot incepe cu asigurarea de adapost, servicii medicale, hrana si apa pentru persoanele sinistrate si continua cu repararea drumurilor, a retelelor electrice, sistemele de comunicatii etc. O solutie geospatiala poate juca si aici un rol important atat pentru eforturile de recuperare pe termen scurt, cat si in cele pe termen lung. Un din cele mai grele sarcini ale echipelor de reactie la situatia de urgenta este evaluarea pagubelor produse. Introducand in sistem informatiile culese la fata locului de catre echipele de interventie sau prin alte mijloace (cladirile daramate de furia apelor, tronsoanele de drum avariate, podurile subrezite sau chiar distruse etc), un sistem geospatial poate afisa analize care arata zonele cele mai afectate, care calculeaza costuri generale ale pagubelor si care pot indica prioritatile de reconstructie, dar si cel mai potrivite mijloace de abordare a activitatilor de recuperare. Introducand noile date despre felul in care inundatia s-a produs in realitate, modelele de simulare ale solutiilor geospatiale vor fi imbunatatite si scenariile de modelare vor avea rate de predictie mult mai bune. Acestea vor servi ulterior la fundamentarea unor decizii referitoare la reconstruirea drumurilor, podurilor, cladirilor afectate de ape, la calcularea fondurilor necesare pentru reparatii, dar si la controlarea acestora pe masura ce sunt consumate.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să învăţăm din această criză
