Revista >> Iulie-Septembrie 2011 [Nr. 137] >> Cover Story

Cercetarea şi industria aeronautică românească, integrate în formaţia de elită internaţională

Alexandru Batali

24 Iulie 2011

Dr. Cătălin Nae,
Director General INCAS

În acest moment se petrec schimbări majore şi de substanţă în politica UE în domeniul aeronautic.
În perspectiva noului program cadru, redenumit CSF - Common Strategic Framework, pentru CSF-Transport se observă o redefinire a obiectivelor şi a strategiei de dezvoltare în sectorul aeronautic, cu deplasarea centrului de greutate de la industrie către sistemul de transport multimodal. Dacă în strategia de dezvoltare pentru actualul Program Cadru 7 prioritare erau obiectivele de competitivitate industrială şi dezvoltarea durabilă a sectorului aeronautic, în acest moment prioritar este sistemul de transport în ansamblu, unde Europa pune în aplicare Single European Sky, utilizând cele două componente majore ale planului de implementare, SESAR şi Clean Sky, provenite din actualul PC7.

România este parte în Clean Sky prin INCAS Cluster ca membru fondator, iar începând cu anul 2011 INCAS participă alături de EREA - European Research Establishment în Aeronautics Association la programul de cercetare din SESAR. Prin urmare, putem considera că există cadrul şi instrumentele cu ajutorul cărora cercetarea şi industria din domeniul aeronautic să-şi promoveze activ propriile interese în acest mediu deosebit de competitiv. De asemenea, există semnale că România este recunoscută ca un reprezentant activ al sectorului aeronautic european, fapt confirmat atât prin participarea la grupul IFAR - International Forum for Aviation Research, cât şi la nivelul noului ACARE, chemat să contribuie la CSF-Transport.

Mihai Toncea, Preşedinte OPIAR

Politica comună de dezvoltare în sectorul aeronautic

România are o structură de promovare a intereselor strategice în domeniul cercetării şi industrial în sectorul aeronautic în cadrul OPIAR - Organizaţia Patronală din Industria Aeronautică Română. Domnul Mihai Toncea este reprezentantul Preşedinte al OPIAR şi reprezentantul unui grup de firme din domeniul public şi privat care duc o politică comună de cercetare-dezvoltare şi inovare. OPIAR are o strategie de dezvoltare bazată pe o serie de obiective strategice şi oportunităţi specifice unui sector industrial, în care competiţia este foarte puternică, iar rolul politicii la nivel naţional este esenţial. Priorităţile OPIAR fac obiectul unor dezbateri atât în plan intern, ca parte în PNCD - Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare sau în strategia la nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului, cât şi la nivel internaţional prin parteneriate strategice, îndeosebi proiectul HELENA, desfăşurat în parteneriat cu Germania, Cehia şi Polonia, pentru noi aeronave de transport aerian de nouă generaţie. Acest proiect oferă o şansă unică pentru un integrator de tipul ROMAERO, unde o asemenea aeronavă poate fi integrată de către consorţiu, reintegrând industria din România la nivelul marii industrii pe plan mondial.

Ca parte a Planului Naţional de Cercetare, în coordonarea ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, OPIAR promovează o serie de proiecte prioritare, vizând în mod deosebit atingerea unor capabilităţi de integrare de produs şi certificare de tip pentru aeronave în clasa CS-23/CS-25, precum şi introducerea de noi tehnologii, de tip „green“, pentru integrare industrială alături de marea industrie pe plan mondial.

În paralel, la nivel naţional, există o puternică susţinere pentru acţiunile iniţiate de INCAS în cadrul CNTAR - Compania Naţională de Transport Aerian Regional, ca parte a unui sistem de transport regional alternativ la sistemul internaţional actual, unde accentul este pus pe aeronave de mici dimensiuni (CS-23) şi utilizarea de aerodroame distribuite la nivel naţional şi regional. Acest proiect pilot, finalizat cu proiectul AeroTAXI - aeronavă de 12 locuri, capabilă să opereze în noile condiţii definite în sistemul de transport regional, are ecoul la nivel UE prin proiectele EPATS - European Personal Transport System şi SAT-rdm, ca parte a politicii UE de dezvoltare în acest sector foarte dinamic.

Schimbare de strategie de dezvoltare în industria aeronautică

Viziunea europeană asupra dezvoltărilor în sectorul aeronautic a avut ca principal reprezentant ACARE - Advizory Council for Aeronautical Research în Europe. ACARE a elaborat şi implementat o viziune programatică asupra dezvoltării durabile în sectorul aeronautic prin SRA - Strategic Research
Agenda, în prezent SRA-3, precum şi prin VISION-2020, document ce a influenţat puternic cercetarea şi politica de dezvoltare în acest domeniu. Parteneriatul şi programul Clean Sky este un rezultat direct al acestei viziuni revoluţionare, precum şi un succes al politicii UE în domeniul cercetare-dezvoltare.

Noul concept de cercetare, dezvoltare şi inovare în forma promovată la nivel UE în acest moment are o serie de particularităţi importante. Acesta are la bază Flightpath 2050, noul document programatic, la care noul ACARE, la care România participă prin Directorul General INCAS, dr. Cătălin Nae, îşi aduce propria contribuţie.

Este important de semnalat că un sistem de transport aerian performant la nivel UE, aşa cum rezultă în dezvoltările propuse prin SESAR, nu înseamnă în mod automat şi o performanţă şi un succes garantat pentru sectorul industrial, în mod tradiţional reprezentat de cei doi mari integratori din Europa, Airbus şi Rolls Royce. Cel puţin la nivel teoretic, există şi posibilitatea unui sistem bazat pe tehnologie de navigaţie aeriană din SUA, utilizând aeronave produse în Brazilia, cu mari operatori la nivel mondial din Asia. Şi în continuare s-ar discuta de un sistem de transport la nivel UE, care să aibă priorităţi în ceea ce priveşte reducerea nivelului emisiilor de noxe, creşterea siguranţei în exploatare şi dezvoltarea durabilă. Prin urmare Flightpath 2050 trebuie implementat în baza unei strategii care să promoveze atât interesele strategice ale industriei UE, cât şi valorificarea potenţialului tehnologic european în acest sector.

Răspunsul la noile schimbări

Răspunsul vine din 2 direcţii: politica pro-activă în domeniul dezvoltării la nivel naţional sub conducerea OPIAR şi prin exploatarea unui potenţial tehnologic de nişă, prin acţiuni la nivel UE