Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

ANCS construieşte cultura inovării īn Romānia

24 Iulie 2011



  • Politici publice fundamentate ştiinţific vor transforma inovarea în motorul progresului economic


George Bala, Dragoş Ciuparu şi Gabriel Vlăduţ

La nivel mondial, toate programele, documentele şi alianţele importante care ţintesc progresul economic şi social plasează inovarea în centrul acţiunilor de construcţie a viitorului omenirii. UE încearcă, de asemenea, să câştige prin acest factor cheie supremaţia economică şi să asigure dezvoltarea sa durabilă. În ceea ce priveşte ţara noastră, o parte din ce în ce mai importantă a administraţiei şi industriei a devenit conştientă de faptul că inovarea este elementul esenţial al succesului economic, recunoscând totodată realitatea că este un instrument deseori ignorat, nevalorificat de majoritatea firmelor autohtone. În dorinta de a schimba această dinamică nefavorabilă, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a lansat proiectul „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile”, asumându-şi rolul principal în trasarea, pe termen lung, de direcţii şi standarde ale inovării.

„Proiectul pe care îl lansăm reprezintă un vehicul pe care ANCS încearcă să-l folosească cu scopul de a îmbunătăţi politicile publice în domeniul inovării şi de a crea o cultură a inovării în mediul economic şi de cercetare românesc. Încercăm astfel să convingem actorii de pe piaţa internă că activitatea de inovare, regăsită în planuri variate, la nivelul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, dar şi la nivelul producţiei, serviciilor sau a modelelor de business, este una care poate creşte eficienţa economică şi poate aduce profituri însemnate companiilor şi economiei naţionale. Inovarea reprezintă un mare poteţial, neexploatat de companiile româneşti, şi încercăm în acest sens să construim instrumente de politici publice care să creeze reflexul de a utiliza inovarea ca metodă a creşterii profitabilităţii întreprinderilor”, afirmă Dragoş Ciuparu, preşedintele ANCS.

Importanţa inovării în lume

Domnia sa a subliniat faptul că activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare (cdi) sunt activităţi pe care se pune un puternic accent la nivelul UE şi mai ales la nivelul ţărilor dezvoltate: “Inovarea este principalul motor de progres economic şi tehnologic al Europei şi al lumii în general. Ştim cu toţii unde au ajuns SUA, Japonia ori Israelul bazându-se pe rezultatele cercetării ştiinţifice transferate către mediul economic, către piaţă. De aceea, şi în România, crearea unor politici publice inteligente în sfera inovării va avea ca menire refacerea, consolidarea legăturii slabe dintre cercetare şi industrie şi valorificarea rezultatelor activităţilor cdi.”

Gabriel Vlăduţ, preşedintele Asociaţiei Române pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (AROTT), a amintit că, la sfârşitul anului trecut, s-au creat la nivel european 3 mari strategii – Europa 2020, Uniunea Inovării şi strategia Dunării- toate având în centrul lor ideea de dezvoltare prin inovare, prin transfer de tehnologie şi cunoştinte.

Anton Anton, fostul preşedinte al ANCS,
a subliniat ca în Inovation Flagship, principalul document european legat de inovare, se specifică foarte clar, încă din primul paragraf, direcţia care trebuie urmată pentru a avea progres economic şi social: „Pentru a realiza Uniunea Inovării, este nevoie ca UE şi statele membre să continue investiţia în educaţie, cercetare, dezvoltare, inovare şi ITC. Dacă dorim să facem diferenţa internaţional, trebuie să scoatem mai multă inovare din cercetare, trebuie să rupem barierele legate de punerea produselor inovative pe raft şi să uşurăm schemele de aducere pe piaţă a cercetării.”

Prezent la eveniment în calitate de moderator, deputatul Varujan Pambuccian a atras atenţia că în ultimii 20 de ani lumea euroatlantică a făcut tot ceea ce a putut să piardă câteva lucruri esenţiale: „A pierdut producţia într-un ritm accelerat, a început să piardă controlul pieţelor şi i-a mai rămas să piarda un singur lucru: proprietatea intelectuală. În acelaşi timp, din fericire, lumea în care trăim merge într-o direcţie în care valoarea adăugată se strânge tot mai mult din proprietatea intelectuală. Este suficient să ne gândim că în 15-20 de ani fabricaţia va arăta cu totul diferit datorită unor dispozitive numite 3D printere, HP reuşind să producă un astfel de aparat pentru uz casnic, care va permite în viitorul apropiat să nu mai cumperi jucării de la magazine, ci să le downloadezi de pe internet şi să le produci acasă. Aceste aparate produc obiecte din plastic, metal şi ceramică, tridimensionale, cu părţi mobile, fara să necesite o asamblare… Ceea ce va face diferenţa în ceea ce priveşte fabricaţia şi viitorul ei va fi deci o chestiune de proprietate intelectuală. Suntem o lume la răscruce şi avem două opţiuni: ori ne schimbăm modelul de dezvoltare, ori cedăm controlul.”

Bariere

Inovarea este strâns legată de proprietatea intelectuală. În Europa şi în România nivelul proprietăţii intelectuale este mult sub cel din SUA şi Japonia, ceea ce face ca interesul de brevetare al companiilor să se mute pe alte continente. În ţara noastră nu s-a reuşit accelerarea părţii de proprietate intelectuală, pentru obţinerea unui brevet din partea OSIM fiind necesar să treacă 4 ani, conform legii, şi 6 ani, potrivit realităţii. Prin modificările aduse Legii Cercetarii în acest an, s-a clarificat însă situaţia dreptului de proprietate intelectuală asupra rezultatelor cercetării, acesta aparţinând celor care le-au realizat.

Rolul construcţiilor inovative

Este bine de ştiut faptul că programele de inovare nu se clădesc pe un teren plat. În România, Reţeaua Naţională de Inovare şi Transfer Tehnologic (RENITT) a creat deja zone de competitivitate, care urmează să fie îmbunătăţite şi prin proiectul de elaborare de politici publice de inovare. „Există deja servicii, transferuri de cunoştinţe şi transferuri tehnologice reuşite din România în ţări avansate precum Israel, Marea Britanie, Germania şi Italia, toate unităţile care îşi bazează acum activităţile pe invenţii, pe brevete şi tehnologii româneşti fiind mulţumite acum de drumul parcurs până în acest moment. Încercăm să arătăm prin acest proiect necesitatea orientării rezultatelor cercetării către piaţă. În acelaşi timp, încercăm să facem piaţa să fie conştientă că cercetarea şi inovarea sunt principalele pârghii pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii. Oraşe din România folosesc inovarea pentru dezvoltarea localităţilor, primăriile încep să se orienteze şi investesc în cdi pentru a avea rezultate, acesta fiind un mecanism de progres funcţional în toată Europa”, declară Gabriel Vlăduţ.

La rândul său, Anton Anton consideră că ar trebui să ne mândrim că „între 2005 şi 2008, România nu a făcut diferenţa în Planul Naţional între cercetare, dezvoltare şi inovare. Dimpotrivă, le-a pus laolaltă, ca un lanţ normal, în timp ce Europa la acea vreme se gândea dacă e sau nu bine să procedeze în acest fel”.

Cu ce vine însă nou proiectul lansat de ANCS? Cum va reuşi să crească în mod real capacitatea de inovare a entităţilor economice, calitatea deciziilor instituţionale de a investi şi repartiza inteligent şi eficient resursele către inovare? Unul dintre răspunsuri se regăseşte chiar în modul de realizare a proiectului. Dacă multe dintre programele de formare a politicilor publice se dezvoltă pe baze empirice, în schimb, proiectul de faţă va fi fundament pe baze ştiinţifice: „Un consorţiu format din 16 entităţi, cu o bună distribuţie la nivel naţional, va furniza materialele şi datele necesare pentru a fundamenta politicile publice în domeniul inovării. Practic, este vorba de o mapare a ceea ce înseamnă inovarea la nivelul României, ca bariere, potenţial, grad de inovare, ca legături cu creşterea competitivităţii, ca dezvoltare de sisteme relaţionale. Pe de altă parte, deşi am construit o reţea de transfer (RENITT), care poate intermedia între zona de cercetare şi zona de afaceri, ne-a lipsit un segment. Acel segment e reprezentat de funcţionarul public, atât din autoritatea publică centrală, cât şi din autoritatea publică locală. De aceea, ne-am propus să formăm un număr de 465 de specialişti în cadrul acestor autorităţi care, fiind mai aproape de nevoile locale, regionale, să furnizeze baza, fundamentul elaborării politicilor de inovare. 300 dintre aceştia vor fi selectaţi şi vor trece printr-un proces de formare profesională pentru a deveni manager de inovare sau broker de tehnologie, funcţii pe care am reuşit să le introducem în nomenclatorul ocupaţional. Nu în ultimul rând, vom parcurge un proces ambiţios, în care am angrenat Asociaţia Română de Standardizare din România, pentru a elabora un model, un standard care să susţină firmele inovative pentru a face faţă, prin inovare situaţiilor de criză“, declară George Bala, managerul acestui proiect.

Pentru a stimula companiile să investească în inovare, ANCS va lansa anul acesta un nou instrument de susţinere a acestor activităţi. Este vorba de inovauchere, sume de bani relativ modeste, cuprinse între 1000 şi 5000 de euro, care vor avea menirea de a încuraja firmele să apeleze la servicii inovative, cum ar fi implementarea de sisteme de management al calităţii, de brevetare a unor produse şi tehnologii pe care le-au dezvoltat, de apelare la servicii de proiectare a producţiei şi alte lucruri asemănătoare, care au puterea de a-i convinge pe întreprinzători că, derulând astfel de activităţi, profiturile lor vor creşte.


Datele principale ale proiectului

Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2007-2013. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 13.400.625,00 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă din Fondul Social European este de 11.390.531,25 lei şi 2.010.093,75 lei reprezintă contribuţia ANCS. Proiectul va fi implementat de către ANCS în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare - ARoTT, pe o perioadă de 24 de luni.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite