Revista >> Iulie-Septembrie 2011 [Nr. 137] >> Cercetare

Un obiectiv turistic: CERN

Luiza Sandu

24 Iulie 2011

De fiecare dată când auzeam informaţii despre CERN la televizor sau citeam diverse ştiri despre cercetările efectuate în cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume, îmi imaginam un complex extrem de securizat, sub pământ, unde nu poate ajunge orice muritor de rând, un fel de NASA european. Aşa că nu m-am aşteptat, atunci când am ajuns la CERN, să fie ca o vizită la muzeu. Însă un „muzeu” unde istoria se scrie, practic, în fiecare zi.

CERN este laboratorul unde oameni de ştiinţă din întreaga lume îşi unesc eforturile pentru a studia structura elementară a materiei şi forţele care o guvernează. 60.000 de vizitatori vin în fiecare an la CERN.

Activitatea CERN este structurată pe trei domenii, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorităţi ştiinţifice mondiale: cercetare fundamentală, cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică, formarea viitorilor specialişti. La CERN se încearcă să se răspundă unor întrebări fundamentale: Ce este materia? Cum funcţionează Universul? De ce nu există antimaterie în Univers? Laboratorul joacă, de asemenea, un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor de mâine.

Cel mai faimos program iniţiat la CERN şi care a suscitat un interes foarte mare şi din partea publicului larg este Large Hadron Collider sau LHC, cel mai mare şi mai puternic accelerator de particule din lume. LHC este instalat într-un tunel circular, cu circumferinţa de 27 de km, unde a activat un accelerator mai vechi – Large Electron Positron Collider (LEP). Acest tunel poate fi considerat cel mai rece „fridiger” al planetei, echipat pentru a funcţiona la o temperatură de -271°C, temperatură mai scăzută chiar decât cea înregistrată în spaţiul cosmic. Construirea LHC a costat 4 miliarde de euro.

Bugetul anual al CERN în 2010 a fost de 994 de milioane de euro, acelaşi buget fiind prevăzut şi pentru acest an. Conform lui Jean-Michel Jouanigot, Group Leader, IT Systems CERN, bugetul se duce în principal către personal şi energie (CERN consumă la fel de multă energie ca oraşul Geneva), IT-ul aflându-se mai la coada listei de cheltuieli.

LHC funcţionează de doi ani, fiind construit pentru a opera 20 de ani.

„În 1980 am început să discutăm despre LHC. Acum suntem în pregătirea unei alte maşini puternice. Cel mai probabil, vom construi un accelerator liniar (Linear Accelerator). Specialiştii spun că din acceleratorul circular s-a dezvoltat tot ceea ce se putea”, a declarat pentru Market Watch Jean-Michel Jouanigot.

În 2005, la CERN a fost inaugurat Centrul de control, unde lucrează 9 persoane pe zi. „CERN este ceea ce numim Tier 0. Este teritoriu internaţional şi nu se supune legilor din Franţa sau Elveţia. Utilizatorii CERN sunt fizicieni, nu sunt utilizatori standard. Misiunea noastră este ca fizicienii din întreaga lume să aibă acces la CERN. Datele care sunt generate aici sunt stocate pentru totdeauna. În ceea ce priveşte stocarea, anul acesta vom trece de la 1 TB per bandă la 5 TB per bandă. Avem doi furnizori de benzi: IBM şi Oracle. Folosim benzi şi nu discuri magnetice, din cauza consumului de energie, care e mai mic. Lucrăm mereu cu Oracle şi IBM pentru a testa noi tehnologii de stocare”, a mai spus Jean-Michel Jouanigot.

Centrul de control CERN

Large Hadron Collider şi găurile negre

LHC accelerează fasciculele de particule şi le izbeşte unele de altele sau de alte ţinte, pentru a produce o cantitate foarte mare de energie, creând astfel condiţii similare celor de la apariţia Universului. Studiind aceste coliziuni la nivele de energie foarte mari, fizicienii care lucrează cu LHC vor face progrese în ceea ce priveşte înţelegerea misterelor apariţiei Universului şi a modului în care funcţionează.