Revista >> Iulie-Septembrie 2011 [Nr. 137] >> Cercetare

Un obiectiv turistic: CERN

Luiza Sandu

24 Iulie 2011

Unii fizicieni spun că, atunci când au loc coliziuni în LHC, se pot produce găuri negre microscopice. Totuşi, având în vedere că acestea sunt create doar din energiile eliberate prin coliziunea particulelor (echivalente cu cele ale unui ţânţar), găurile negre microscopice produse în interiorul LHC nu pot genera o forţă gravitaţională suficient de mare pentru a atrage materia înconjurătoare.

Primele coliziuni în LHC au avut loc în martie 2010. Acceleratorul va funcţiona până la sfârşitul lui 2012, la o putere de 3,5 TeV (Teraelectron Volt) per fascicul. Timp de un an, în 2013, va fi în repaus tehnic, pentru mentenanţă. În 2014, va fi repus în funcţiune, iar de data aceasta fizicienii speră ca va funcţiona cu o putere de 7 TeV per fascicul.

LHC este locul ideal pentru coliziunile care se petrec la cele mai mari nivele de energie observate vreodată în condiţii de laborator. Patru detectori uriaşi – ALICE, ATLAS, CMS şi LHCb – observă coliziunile, astfel încât fizicienii să poată explora noi teritorii în privinţa materiei, energiei, spaţiului şi timpului. LHC generează cantităţi foarte mari de date experimentale, 25 petabytes de informaţii pe an, pe care CERN-ul le direcţionează către 11 laboratoare din întreaga lume pentru procesare distribuită (tehnologia GRID).

CERN OpenLab şi implicarea industriei IT

Cercetările efectuate la CERN impun, de cele mai multe ori, folosirea unor tehnologii care nu sunt disponibile încă şi trebuie dezvoltate în mod special. Sisteme de criogenie, tehnologii pentru supraconductivitate şi vid, care sunt esenţiale pentru LHC, sunt doar câteva exemple. De aceea, a fost nevoie de implicarea unor parteneri industriali pentru a construi aceste tehnologii, lucru valabil şi pentru domeniul IT. Astfel, în 2002, a fost înfiinţat CERN Openlab, fiind gândit ca un cadru pentru dezvoltarea unor proiecte multilaterale între CERN şi industria IT.
Nume grele din industria IT mondială au devenit parteneri CERN: HP, Intel, Oracle, Siemens sau IBM.

CERN se bazează pe reţeaua ProCurve a HP pentru a furniza infrastructura de reţea care le permite oamenilor de ştiinţă CERN din întreaga lume să partajeze informaţiile de care au nevoie pentru a răspunde întrebărilor despre natura universului nostru. În curând, se va introduce în reţea IPv6 (Internet Protocol version 6). În Centrul de Control, HP a instalat câteva console cu 5 monitoare şi un singur mouse, care se mişcă prin toate ecranele, şi o singură tastatură.

Atât HP, cât şi CERN au o tradiţie îndelungată în domeniul cercetării şi dezvoltării de tehnologii avansate de reţelistică. Proiectul CINBAD (CERN Investigation of Network Behaviour and Anomaly Detection), lansat în 2007 în colaborare cu HP, are la bază exclusiv tehnologie HP de reţelistică.

Data Center-ul CERN

CERN, Organizaţia Europeană pentru cercetări nucleare, a fost fondată în 1954. Este cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume şi este situat la graniţa franco-elveţiană, în apropiere de oraşul Geneva. A devenit un exemplu de colaborare internaţională şi numără în prezent 20 de state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria. Alte 8 entităţi au statut de observator: Comisia Europeană, India, Israel, Japonia, Rusia, Turcia, UNESCO, SUA. România este, în prezent, stat candidat la CERN. De anul trecut, orice ţară din lume poate aplica pentru a deveni membru.