.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Lumea apelor, cercetată de GEOECOMAR: Plajele dispar, dar scade poluarea acvatică
Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GEOECOMAR) au prezentat recent ultimele constatări legate de geosistemul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră. Aceştia au readus în atenţie riscul dispariţiei plajelor, al unui potenţial tsunami în Marea Neagră, dar au constatat şi o reducere a poluării în Dunăre şi Marea Neagră. De asemenea, au subliniat că intervenţia omului în natură mai mult periclitează mediul şi distruge ecosistemul, oferind în acelaşi timp soluţii pentru protecţia mediilor acvatice şi limitarea dezechilibrelor ecologice.
Gazhidraţii, „sursă” de tsunami în Marea Neagră
Gazhidraţii din Marea Neagră sunt o potenţială sursă de energie, însă prezintă şi un risc de tsunami. Deocamdată însă, nu există tehnologii de valorificare a acestora în România şi nici în străinătate. Aflaţi la adâncimi mari, gazhidraţii sunt sub forma de gheaţă, însă aduşi la suprafaţă se transformă în gaz, existând riscul unor explozii. Adrian Stănică, cercetător ştiinţific GEOECOMAR, a atenţionat însă că extragerile sau cutremurele pot genera un tsunami: „Oriunde sunt gazhidraţi există riscul de alunecări subterane care duc la valuri mari, cu efecte asupra coastei. Cum litoralul românesc are un relief jos, efectele asupra unor staţiuni precum Mamaia sau Costineşti ar fi dezastruoase”. Studiile privind efectele unui potenţial tsunami arată că Turcia şi Crimea sunt cele mai expuse la un asemenea cataclism.
Litoralul românesc se retrage în războiul cu marea
Litoralul românesc este într-o retragere continuă de cca 30 de ani, una dintre cele mai afectate staţiuni fiind Mamaia, care pierde 2-3 m de ţărm pe an. Numai în ultimii 20 de ani litoralul românesc a pierdut peste 100 m, cea mai gravă situaţie înregistrându-se în unele zone din Delta Dunării, unde plaja se retrage şi cu 20 m într-un an. Soluţia încetinirii sau stopării acestui fenomen de erodare este alimentarea artificială a plajelor cu nisip. Dacă în urmă cu 20-30 de ani se credea că digurile din Marea Neagră sunt o soluţie, în decursul anilor s-a dovedit că ele au o „grămadă de lipsuri şi efecte negative, întrucât schimbă circulaţia costieră”. În urma construcţiei de diguri, a construirii de baraje pe Dunăre şi pe afluenţi, volumul de nisip care ajungea în mare a fost redus în mod considerabil şi a dus la apariţia fenomenului de retragere a plajelor.
Bistroe - impact mai mult politic decât ecologic
Directorul General GEOECOMAR, Prof. Dr. Nicolae Panin, consideră că scandalul legat de Bistroe este mai mult unul politic, iar construcţia canalului nu are mari consecinţe negative pentru evoluţia Deltei. „Teoretic, nu există nici un fel de impact negativ. Este vorba mai curând de nişte greşeli strategice ale vecinilor noştri: construcţia a pornit fără informarea şi consultarea organismelor internaţionale. De asemenea,
există o convenţie a ţărilor dunărene, prin care statele semnatare se informează reciproc asupra unor intenţii de modificare a zonelor limitrofe, ceea ce nu s-a întâmplat. Construcţia canalului va avea drept consecinţe mutarea unei cantităţi de sedimente aduse de braţul Chilia cu cca 20 km spre nord; vor fi, de asemenea, nişte modificări de ieşire în mare a aluviunilor braţului Chilia şi se va influenţa cordonul litoral, deoarece alimentarea acestuia cu sedimente va fi mult mai mică”.
Declinul economic, balon de oxigen pentru mediu
În ultimii ani, s-a constatat îmbunătăţirea calităţii mediului. Pentru Gheorghe Oaie, director ştiinţific GEOECOMAR, singura explicaţie este aceea că: „închiderea unor agenţi industriali care poluau Dunărea şi, implicit, Marea Neagră, a contribuit la ridicarea calităţii mediului. Obligativitatea implementării normelor europene cu privire la mediu (nu se mai deversează în Dunăre sau râuri) a venit să completeze calitatea mediului”. O altă sursă majoră de poluare, diminuată în ultimii ani, este cea a azoţilor din agricultură, consumul acestora fiind mult redus în ultimii ani, ei nefiind periculoşi în volum mic.
Ioan Enache
Parerea ta conteaza: 
Retail IT- Conference 2008 - schimbare de atitudine din partea investitorilor
