.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Daţi putere pacienţilor
"Patient empowerment" este un concept bazat pe soluţii informatice, care permite implicarea activă a pacienţilor .Radu Bengulescu, Doctor în Informatică Medicală.
Preambul: Secolul al XXI-lea a însemnat o eră nouă în implicarea revoluţiei informatice în domeniul medical. Pacientul, considerat secole de-a rândul doar un "obiect" al actului medical, a ajuns să aibă posibilitatea atât logistică, dar şi tehnologică, de a participa activ la luarea de decizii şi îmbunătăţirea proceselor care privesc propria sănătate. Singurele bariere (în afară de cele legislative, cere şi ele se prăbuşesc într-un ritm rapid) ce au împiedicat acest proces au fost pur tehnologice şi au afectat cele trei axe fundamentale ale sistemului informaţional medical:
1. Interconectarea informaţională a tuturor celor implicaţi în actul medical
2. Disponibilitatea 24 de ore şi din orice locaţie a datelor pacientului
3. Accesul la date securizat, confidenţial şi auditabil, al participanţilor în această reţea informaţională
Dacă printre cititorii acestui articol mai există încă sceptici cu privire la suportul tehnologic pe care îl poate oferi Internetul când este vorba de transmiterea unor date sensibile cum sunt cele medicale, i-aş ruga să se întrebe singuri când au efectuat ultima achiziţie online (transmiţând datele cărţilor de credit printr-un portal securizat) sau ultima verificare online a contului personal prin e-banking. Dacă informaţiile sensibile financiare pot fi în prezent transmise sigur prin internet (cu toate precauţiile tehnologice adecvate), nu cred că cele medicale pot prezenta riscuri mai mari.
O zi obişnuită din viaţa unui "e-pacient"
Domnul Ion Ionescu este un pacient în vârstă de 45 de ani suferind de mai multe afecţiuni digestive şi de o cardiopatie ischemică cronică. Este angajat la firma ABC, care are un contract de asigurare medicală cu centrul policlinic privat XYZ şi, în acelaşi timp, a avut internări la spitalul DDD pentru afecţiunile digestive şi CCC pentru cele cardiace. Ultima internare a fost la spitalul CCC, la externare primind un tratament cardiac având în compoziţie şi un medicament anticoagulant, fapt care îl obligă la analize de laborator periodice, la policlinica XYZ. Domnul Ionescu are o legătură Internet acasă prin care efectuează plata ratelor de leasing la automobil şi, de asemenea, este înregistrat în portalul medical integrat al celor 3 unităţi medicale menţionate.
Duminică seara, Domnul Ionescu începe să simtă o jenă în zona colecistului, care în timp se accentuează uşor. ªtie că în trecut a mai avut crize biliare tranzitorii şi are în farmacia proprie un medicament antiinflamator dar, pentru orice eventualitate, se hotăreşte să consulte întâi medicul. Se loghează în portalul medical utilizând cardul electronic primit de la policlinica XYZ şi pe pagina de bun venit observă un mesaj amintindu-i data programării pentru următoarea analiză a timpilor de coagulare. De asemenea, în căsuţa de mesagerie electronică îl aşteaptă un mesaj de la doctorul Popescu de la spitalul CCC prin care îi comunică faptul că analizele efectuate înainte de externare sunt bune şi înlătură necesitatea unei angioplastii coronariene. Domnul Ionescu răsuflă uşurat şi continuă procesul de programare pentru un consult gastroenterologic la policlinica XYZ. Activează modulul specific, selectează ziua, intervalul orar, alege pe doctorul MM din lista de medici gastroenterologi disponibili şi adaugă o descriere sumară a simptomelor în căsuţa rezervată notelor pacientului. Suplimentar, decide să îl informeze pe doctorul MM că a mai fost internat în trecut la spitalul DDD, pentru o criză de colecistită acută. Ca urmare, selectează în portal spitalul DDD, accesează modulele referitoare la problemele pacientului şi ale datelor internării, copiază câteva informaţii semnificative şi le înglobează într-un email pe care îl trimite intern în portal doctorului MM. Acesta le va citi la prima oră a doua zi dimineaţa şi va accesa la rândul său datele medicale complete ale domnului Ionescu înregistrate în spitalul DDD.
Revenind la momentul duminică seară, domnul Ionescu, înainte de a lua medicamentul antiinflamator pe care l-a mai folosit şi în trecut, pentru siguranţă, se informează asupra contraindicaţiilor sau riscurilor asociate. El accesează lista medicaţiilor sale curente, care conţine şi medicamentul anticoagulant prescris de CCC, adaugă medicamentul antiinflamator şi trimite spre verificare întreaga listă unui motor de decizie. Stupoare! Un mesaj îl anunţă să nu combine medicamentul antiinflamator ales cu cel anticoagulant cardiac pentru că
s-ar expune riscului unei hemoragii. Domnul Ionescu răsuflă uşurat şi se felicită pentru că în urmă cu un an a decis să se înscrie în acest portal oferit de către consorţiul celor 3 unităţi medicale la care este înregistrat.
Pentru cine se întreabă în ce ţară şi în ce an se desfăşoară acest scenariu vă pot spune că domnul Ionescu ar putea fi regăsit chiar începând cu anul viitor printre vecinii dumneavoastră de apartament, nivelul tehnologic necesar fiind deja atins în România, iar momentul când unităţile medicale XYZ, CCC şi DDD, unele din sectorul privat, şi altele din sectorul public, se pot informatiza până la punctul de colaborare într-un astfel de portal este doar o problemă de câteva luni, maxim de 1-2 ani.
O scurtă descriere a arhitecturii informaţionale a unui portal medical modern şi a avantajelor pe care le aduce în planul "life-long" de îngrijire medicală a unui pacient
Un portal este compus în general din câteva module distincte.
1. Lista tuturor accesărilor privind datele pacientului (cine, când şi ce a accesat). Esenţial pentru controlul asupra confidenţialităţii datelor.
2. Posibilitatea de a accesa toate unităţile medicale unde pacientul are înregistrări (un concept de “healthcare cockpit”).
3. Comunicare cu şi între medicii implicaţi (într-o arhitectură de mesagerie email)
4. Listarea medicaţiilor curente şi consult online activ pentru prevenirea incompatibilităţilor medicamentoase.
5. Managementul şi planificarea contactelor cu personalul medical (vizite, consulturi de specialitate)
6. Managementul consultaţiilor externe (efectuate prin bilete de trimitere)
7. Balanţa de plăţi către unităţile prestatoare de servicii medicale
8. Link-uri utile către surse online de informaţii medicale generale sau specific adaptate cazuisticii pacientului. În cazul domnului Ionescu, acesta are deja salvate câteva linkuri spre site-uri publice cu informaţii despre colecistita cronică şi afecţiunile cardiace ischemice
9. Fişierul medical electronic, împărţit în două sectoare mari:
a. Având ca sursă datele introduse de către unităţile medicale unde este afiliat pacientul şi la care acesta are acces “read only”
b. Având ca sursă propriile informaţii introduse de pacient (şi validate apoi de medic cu ocazia vizitei sau internării). Serveşte ca o punere în temă a medicului înainte de consultul propriu-zis şi având următoarele componente
1. Problemele medicale curente şi mai vechi
2. Rezultatele investigaţiilor paraclinice
3. Medicaţiile curente (inclusiv cu posibilitatea de a afişa documentaţia farmacologică integrală a fiecărui medicament şi implicit posologia sau modul de administrare sau de a interoga un motor de căutare asupra posibilelor interacţiuni sau efecte secundare medicamentoase). Posibilitatea de a solicita online o reînnoire a reţetelor.
4. Lista alergiilor pacientului
5. Lista vizitelor efectuate de pacient la medic
6. Lista rezultatelor investigaţiilor radiologice şi ecografice
7. Lista rezultatelor analizelor de laborator
8. Lista rezultatelor examenelor anatomo-patologice
Folosirea acestor module poate aduce contribuţii majore în logistica şi planificarea interacţiunilor pacientului cu medicul, precum şi informarea acestuia asupra riscurilor potenţiale care pot apărea în decursul unor tratamente. Ca de exemplu:
1. Atenţionarea pacientului asupra celor mai recente informaţii, note, mesaje, legate de starea sa de sănătate. Spre exemplu, deşi pacienta X nu are nici-un simptom aferent unei patologii ginecologice, clinica ABC unde este afiliată îi trimite pacientei mesaje de informare privind controalele mamografice. Clinica ABC are un sistem informatic care evaluează, permanent parametrii pacienţilor (în cazul nostru sex=F, vârstă>45 ani, ultimul control mamografic > 1 an, etc…) şi emite automat mesaje când patrametrii sunt îndepliniţi.
2. Stabilirea de contacte (vizite, examinări) direct de acasă. Pacientul poate solicita o programare la medic fără a se deplasa sau fără a avea nevoie de un apel telefonic către secretariatul unităţii medicale.
3. Comunicarea în timp aproape real cu personalul medical (informarea reciprocă asupra rezultatelor actului medical sau asupra paşilor următori în procesul de îngrijire medicală).
4. Informarea pacientului asupra riscurilor medicaţiilor auto-administrate cât şi asupra programului medicamentos curent (cronic sau prescris la ultima externare). Exemplu: cazul medicamentului antiinflamator al domnului Ionescu.
5. Posibilitatea de reînnoire a reţetelor. Reţeta, odată validată de medic, este trimisă electronic către farmacia indicată de pacient, de unde acesta o poate ridica direct.
6. Grad crescut de conştientizare a pacientului asupra eficienţei sau ineficienţei tratamentului. De exemplu, afişarea grafică a evoluţiei analizelor de laborator şi sesizarea unor îmbunătăţiri sau degradări ale valorilor analizate.
7. Pre-informarea medicului asupra unor date medicale acumulate de către pacient, anterior înregistrării sale în portal sau din surse medicale care nu sunt interconectate la portal. Avantaj: câştig enorm de timp la momentul vizitei pacientului.
Concluzie: Aşa cum am menţionat, nivelul tehnologiilor de colectare şi distribuţie a datelor medicale utilizând aplicaţii de tip Fişier Medical Electronic combinat cu arhitecturi de interconectare bazate pe acces Internet este deja atins în România. Sistemul este deja în practică curentă în domeniul bancar, dacă ne referim la un domeniu similar ca importanţă a transferului de date. La nivel european există iniţiative din ce în ce mai concrete de aplicare practică a conceptului de “patient empowerment” în contextul mai larg al e-Health-ului. Doritorii de informaţii pot accesa linkurile 1) şi 2) din subsolul articolului. De asemenea, chiar în România au existat manifestări ştiinţifice unde au fost discutate metodele practice de implicare a pacientului în actele medicale care îl privesc (linkurile 3) şi 4) ).
Unele centre medicale private şi-au dotat deja pacienţii cu carduri care permit acces securizat de pe calculatoarele personale ale acestora. Există deja proiecte de interconectare a unităţilor medicale cu casele de asigurări de sănătate sau farmacii (e-prescribing). Firmele româneşti de software medical au suficient know-how tehnologic pentru a implementa astfel de portale, iar expertiza de specialitate poate fi adusă de informaticienii medicali din România sau din Europa. Este doar o problemă de timp şi de decizie a instituţiilor guvernante, implicate în România în domeniul informatizării medicale.
1)http://www.euractiv.com/en/health/informed-patient/article-152133
2)http://www.ehealth-era.org
3)http://medinfo.umft.ro/stc2006/stcprog.htm
4)http://www.lsz-consulting.at/pdf/bucaresti06/bucaresti06.pdf
Radu Bengulescu
Parerea ta conteaza: 
Evenimentul lunii iunie
