Asist. Univ. Dr. Claudia-Felicia Pop
Alergia la proteinele laptelui de vacă (APLV) este o afecțiune frecventă la sugari și copii mici, caracterizată printr-o reacție imună la proteinele din laptele de vacă, în special zer și cazeine. Poate debuta la nou-născuți, cu manifestări cutanate (dermatită atopică, urticarie, angioedem), gastrointestinale (regurgitații, vărsături, diaree, colici, scaune cu sânge) sau respiratorii (tuse, wheezing). Simptomele apar imediat (minute-2 ore) sau tardiv (48 ore-2 săptămâni) după consum. Diagnosticul implică anamneza, examenul clinic, scorul CoMiSS și testul de provocare orală (standardul de aur). APLV diferă de intoleranța la lactoză, fiind o reacție imună, nu enzimatică. Laptele de vacă, bogat în calciu, proteine și vitamine, este esențial, dar nu recomandat sugarilor ca alternativă la laptele matern, care rămâne ideal până la 2 ani, conform OMS. Proteinele alergenice pot trece în laptele matern, sensibilizând sugarul. Reactivitatea încrucișată cu laptele de capră sau oaie este frecventă. Managementul implică evitarea laptelui de vacă și a derivatelor, necesitând supraveghere medicală pentru a asigura o nutriție adecvată. Diagnosticul precoce și gestionarea corectă sunt cruciale pentru sănătatea copilului.
Alergia la proteinele laptelui de vacă (APLV) este o reacție imună de tip imediat sau întârziat la una sau mai multe din proteinele existente în laptele de vacă. Cel mai frecvent implicate în reacțiile alergice sunt proteinele din zer și cazeinele. Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Manifestările clinice ale acestei afecțiuni variază în funcție de severitatea reacției și sunt de tip manifestări cutanate, gastrointestinale, respiratorii dar și manifestări de ordin general. Pot fi manifestări clinice de tip reacții imediate (apar în câteva minute până la 2 ore de la expunere) sau de tip reacții tardive (apar la 48 ore până la 1-2 săptămâni). Scorul CoMiSS reprezintă un instrument care orientează medicul de familie spre suspiciunea de alergie la proteinele laptelui de vacă. Antecedentele familiale de alergie, vârsta la care au debutat simptomele, examenul clinic cu identificarea manifestărilor clinice, anamneza alimentară au un rol important pentru diagnostic. Diagnosticul de certitudine trebuie confirmat prin investigații paraclinice – testul de provocare orală fiind considerat gold standard.
Laptele de vacă și produsele lactate sunt alimente frecvent consumate în alimentație și contribuie la menținerea unei stări nutriționale sănătoase, oferind surse unice de energie, calciu, proteine și vitamine, în special în timpul copilăriei timpurii. Laptele de vacă nu este recomandat ca atare în alimentația nou-născutului și sugarului mic ca o alternativă la laptele de mamă. Laptele de mamă rămâne gold standard în alimentația nou-născutului și sugarului până la vârsta de 6 luni și ulterior până la vârsta de 2 ani conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este cea mai frecventă alergie alimentară întâlnită în rândul sugarilor și copiilor mici. Este important să deosebim alergia la proteinele laptelui de vacă de intoleranța legată de laptele de vacă pe care o regăsim frecvent în cazul deficitului primar (de tip infantil sau de tip adult) sau secundar de lactază. Laptele de vacă are în compoziția sa peste 30 de tipuri de proteine care pot determina alergii, însă cel mai frecvent implicate în reacțiile alergice, sunt proteinele din zer (20% din compoziție) și cazeine (reprezintă 80%). Ele se regăsesc în laptele de vacă ca atare, derivatele de lapte și formule de lapte. Aceste proteine din laptele de vacă trec și în laptele matern și pot determina la nou-născut și sugarul alăptat sensibilizare mediată sau nu prin imunglobulina E (IgE). De asemenea, există o reactivitate încrucișată între laptele de vacă și laptele altor animale precum capră și oaie (proteinele din zer fiind similare), motiv pentru care o parte din copiii cu alergie la proteinele din laptele de vacă nu tolerează laptele de capră sau oaie. Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Cantitatea de lapte de vacă care poate declanșa reacția alergică de tip imediat poate fi o picătură sau 100-150 ml de lapte.
Manifestările clinice ale acestei afecțiuni variază în funcție de severitatea răspunsului imun și pot afecta multiple sisteme ale organismului de la manifestări cutanate, gastrointestinale, respiratorii la manifestări sistemice severe. Simptomele apar de obicei în primele minute până la 2 ore (în cazul răspunsului mediat IgE) și în 48 ore până la 1-2 săptămâni (în cazul răspunsului nonIgE mediat) după introducerea laptelui de vacă în alimentația mamei/alimentația sugarului sau a formulelor standard de obicei la sugarul până la vârsta de 6 luni. Există cazuri rare când alergia la proteinele laptelui de vacă poate să apară după vârsta de 1-2 ani.
La nou-născut, sugar și copilul mic regăsim următoarele semne și simptome, care atunci când nu pot fi atribuite unei alte patologii, se va lua în considerare suspiciunea de APLV:
• Manifestări cutanate
a) Dermatita/eczema atopică – este una dintre cele mai comune manifestări ale APLV. Se caracterizează prin erupții cutanate pruriginoase, uscate și eritematoase localizate mai ales pe față, gât, coate sau genunchi.
b) Urticaria – pete eritematoase, pruriginoase care pot apărea imediat sau la scurt timp după consumul de lapte de vacă sau produse derivate. Leziunile pot fi localizate sau generalizate.
Important de reținut – trebuie exclusă etiologia infecțioasă, reacția alergică la medicamente sau alte cauze de urticarie
c) Angioedem – tumefacție la nivelul buzelor, pleoapelor sau a feței
d) Rash perianal
• Manifestări gastrointestinale
a) Regurgitații frecvente și vărsături – pot să apară imediat sau la câteva ore după consumul de lapte de vacă, fiind semne comune în cazul alergiilor alimentare la sugari și copii mici
b) Disfagie
c) Refuzul laptelui sau alimentația se face cu dificultate
d) Diaree sau scaune frecvente – acestea pot fi un semn de inflamație a tractului gastrointestinal cauzată de reacția imunologică la proteinele din lapte
e) Colici și dureri abdominale – sugarul poate manifesta plânsete excesive din cauza crampelor asociate cu disconfortul gastrointestinal
f) Constipație
g) Scaune cu sânge/ sângerări oculte – pierderi intestinale de sânge
• Manifestări respiratorii
a) Wheezing, tuse persistentă – simptomele pot varia de la tuse uscată până la respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, similare cu cele ale astmului
b) Rinoree și congestie nazală – aceste simptome pot fi confundate cu o infecție virală de tract respirator superior, de aceea trebuie corelate cu prezența simptomelor cutanate și digestive
c) Manifestări sistemice severe
Continuare în ediția următoare.
