Redactia Saptamana Medicala
Între 3 și 6 iunie 2025, la World Trade Center București, se desfășoară Conferința Națională Alzheimer – un eveniment aniversar care marchează 15 ani de eforturi dedicate conștientizării problematicii tulburărilor neurodegenerative, îmbunătățirii condițiilor de diagnostic și îngrijire pentru persoanele care suferă de demență.
Organizată în format hibrid, conferința reunește experți naționali și internaționali, atât clinicieni, cât și cercetători, precum și reprezentanți ai autorităților guvernamentale și legislative, într-un dialog despre prevenție, tratamente moderne și strategii pentru promovarea unor politici naționale și regionale, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu această boală și la definirea unui sistem de îngrijire post diagnostic. Aceste politici vor urmări adaptarea și pregătirea sistemelor de sănătate pentru a sprijini modele moderne de diagnostic și monitorizare post diagnostic, atât în prezent, cât mai ales în viitor – un moment în care noile instrumente de diagnostic și terapiile inovatoare vor deveni accesibile.
O nouă eră în diagnosticul și tratamentul demenței
„Suntem martorii unei noi ere în neuroștiințe, în care prevenția, biomarkerii, diagnosticul precoce și tratamentele inovatoare trebuie integrate într-un sistem de sănătate adaptat și capabil să răspundă provocărilor actuale. România, asemenea altor state europene, nu este pregătită să valorifice aceste oportunități – respectiv, să treacă de la un diagnostic sindromal la unul de etapă precoce, confirmat biologic. De aceea, conferința noastră își propune să ofere un cadru de dialog pentru informare profesională, pentru creșterea nivelului de conștientizare cu privire la demență, precum și pentru promovarea de acțiuni concrete.”, afirmă Prof. Dr. Cătălina Tudose, Președinte CNAlz 2025 și al Societății Române Alzheimer.
România nu este pregătită pentru un diagnostic de precizie și terapii în stagii incipiente
În prezent, în România nu există centre specializate în cadrul cărora să se poată stabili un diagnostic de mare acuratețe, în urma unor investigații și examinări complexe, care să permită evaluarea riscului de demență, elaborarea unor strategii de prevenție personalizate și de diagnostic în stadii precoce. Fără un plan național pentru demență, fără alocarea de fonduri pentru implementarea acestor politici, aceste obiective rămân inaccesibile.
„Chiar dacă am beneficia acum gratuit de aceste noi terapii, nu le-am putea utiliza. Nu avem stabilite trasee standardizate de diagnostic și post diagnostic, nici echipe multidisciplinare pregătite să facă față noilor abordări, în care devin esențiale găsirea unui echilibru între siguranță și eficacitate, precum și gestionarea complexității îngrijirii individuale de-a lungul evoluției bolii.”, avertizează Prof. Dr. Cătălina Tudose.
Ce aduce Conferința Alzheimer 2025
În cadrul conferinței vor fi discutate măsuri urgente precum:
- Boala Alzheimer și sănătatea creierului – o prioritate națională, europeană și globală în domeniul sănătății publice
- Promovarea formării și educării în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății
- Integrarea echipelor multidisciplinare de îngrijire
- Definirea traseelor post diagnosticare
- Valorificarea datelor, împărtășirea informațiilor și introducerea noilor tehnologii
- Sprijinirea intervențiilor non-farmacologice validate științific
Pacientul și familia – în centrul atenției
Persoanele afectate necesită nu doar acces la terapii de ultimă generație, ci și identificare precoce prin mijloace diagnostice avansate, suport psihologic specializat și intervenții coordonate din partea unor echipe multidisciplinare bine pregătite, integrate în servicii dezvoltate în proximitatea comunităților în care trăiesc.
Diagnosticarea precoce, în special în stadiul de afectare cognitivă ușoară, poate menține autonomia pacientului, reduce costurile și îmbunătăți calitatea vieții. Însă, în România, nu există în prezent un sistem funcțional de screening, consiliere genetică sau de evaluare a riscului pentru demență, diagnosticul stabilindu-se de cele mai multe ori într-o etapă tardivă, fiind pierdut momentul terapeutic. De aceea este esențial ca intervențiile să asigure tratamente adecvate pacientului potrivit, la momentul potrivit și care să țină cont de nevoile și particularitățile individuale.
Un apel la acțiune pentru România
Conferința Națională Alzheimer 2025 este un apel la acțiune pentru o Românie în care bolile neurodegenerative să fie abordate cu empatie, competență și responsabilitate.
Despre Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor și Suferinzilor cu Afecțiuni de tip Alzheimer:
Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor și Suferinzilor cu Afecțiuni de tip Alzheimer este o organizație umanitară, non-guvernamentală și non-profit, fondată în anul 1992 de cadre medicale – medici, asistenți medicali, studenți la medicină, psihologie și asistență socială – cărora li s-au alăturat, de-a lungul anilor, membri de familie, persoane afectate de demență și alți membri ai comunității.
Misiunea societății este aceea de a contribui activ la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice cu tulburări psihice, prin creșterea conștientizării problematicii demenței și a nevoii de dezvoltare de politici publice care să acorde prioritate asistenței tulburării neurodegenerative. De asemenea, societatea s-a implicat în sprijinirea îngrijitorilor formali și informali, precum și în dezvoltarea unor modele de bune practici în asistență medico-socială comunitară.
De-a lungul timpului, societatea a inițiat programe de evaluare, sprijin și intervenție directă la nivel comunitar, punând accent pe prevenție, diagnostic precoce, informare, educație și susținerea pacientului și familiei pe tot parcursul bolii. Activitatea societății s-a extins de la asistență socială generală la dezvoltarea unor proiecte dedicate persoanelor cu afecțiuni de tip Alzheimer, în colaborare strânsă cu rețeaua de psihiatrie, neurologie și geriatrie.
Societatea funcționează ca un liant între pacient, familie și comunitate, promovând o abordare umană, interdisciplinară și incluzivă în fața uneia dintre cele mai complexe provocări ale îmbătrânirii populației.
