Revista >> Decembrie 2011-Ianuarie 2012 [Nr. 141] >> Cercetare

Cercetarea românească în 2011 și perspective pentru 2012. Interviu Dragoș Ciuparu, președintele ANCS

Catalin Mosoia

28 Decembrie 2011

Aș vrea să rămânem în zona cercetării vizibile imediat. Ce invenție românească din 2011 v-a reținut atenția?

Au fost mai multe. Mi-a plăcut bioreactorul realizat de ICPE-CA și despre care cred că va avea implicații importante în viitor. Apoi, a fost acea invenție care, din câte am auzit din presă, ar fi în proces de comercializare sau de contractare în urma participării la un târg de invenții din Kuweit, aceea cu asfaltul polimeric, care ar urma să se vândă pe 80 de milioane de dolari, din nou e o chestiune pe care am citit-o în presă, nu e o informație pe care să o am la prima mână, dar mi-a plăcut ideea și cred că are un potențial important. Sigur, magneții pe care din nou ICPE-CA a reușit să-i facă și pe care urmează să-i vândă la ceea ce se cheamă Facility for Antiproton and Ion Research - FAIR, Centrul de Cercetari pentru Antiprotoni şi Ioni în Europa. Inevitabil și alte invenții ar fi meritat cu certitudine să fie remarcate, însă acestea mi-au venit imediat în minte și sunt doar câteva din exemplele demne de toată lauda.

Poate că succesul cercetărilor de la ICPE-CA se datorează și interesului manifestat față de comunicarea științei, în sensul că institutul are specialiști care se ocupă de promovarea rezultatelor științifice.

Dragoș Ciuparu: Cred că din cauză că institutele nu au fost obișnuite să aibă asemenea departamente de marketing, de comunicare, n-au făcut-o până acum. De aceea spuneam că lipsește cultura antreprenorială. ICPE-ul este un institut care are reflexe antreprenoriale importante și care trebuie cultivate și încurajate. În evaluarea pe care o vom face tuturor institutelor în vederea certificării și finanțării lor ulterioare, una din componentele care va cântări considerabil va fi și aceea care se referă la punerea pe piață a unor servicii, tehnologii sau produse. Ne așteptăm ca institutele să-și creeze asemenea departamente de marketing de comunicare care să le ajute să-și promoveze produsele şi serviciile pe care le dezvoltă.

Dacă am lăsat spre finalul discuției noastre partea dedicată perspectivelor, nu înseamnă că este cea mai puțin importantă - în măsura posibilităților, aș vrea să vă referiți la cele două scenarii posibile, bun și rău. Ce perspective pozitive și ce previziuni negative sunt pentru 2012?

Previziunea negativă ar fi să nu se întâmple nimic - să nu se schimbe nimic. Am încredere că procesul de evaluare ne va ajuta să ne organizăm mai bine, să ne restructurăm astfel încât să devenim mai eficienți. Nu vom avea probleme de finanțare, ceea ce este un lucru îmbucurător. Vom avea o serie întreagă de competiții și sper eu ca 2012 să fie un an de intrare în normalitate cu privire la ceea ce înseamnă predictibilitatea carierei cercetătorilor, a finanțării proiectelor lor de cercetare, și a convingerii că performanța este răsplătită. De aceea, aș spune că 2012 va fi un an foarte bun pentru cercetare. Spun asta și pentru că mă aștept ca spre toamnă să dăm prima cazma pentru marele laser de la Măgurele, pentru proiectul ELI.

Acesta ar fi evenimentul major din 2012?

Acesta va fi unul din evenimentele majore. Prin luna mai, vrem să organizăm o conferință națională a cercetării științifice. Sper ca aceasta să fie semnalul de demarare pentru elaborarea unei noi strategii a cercetării, dezvoltării și inovării pentru perioada 2013-2020.

Referindu-vă la nivelul întregii țări, cum vedeți variantele pe care le are România până la orizontul de timp 2020?

Până în 2020 cred că avem două opțiuni: să devenim o țară producătoare de tehnologie, sau o țară din plutonul al doilea tehnologic, care să folosească tehnologii cumpărate de la alții. Cu alte cuvinte, putem să ne dorim să fim utilizatori de iPad și iPhone sau putem să ne dorim să fim producători de viitoare generații de iPad și iPhone. Aceasta este o opțiune care nu stă la îndemâna președintelui ANCS, ci stă la îndemâna societății românești. E o chestiune de opțiune majoră; cert este că dacă nu ne hotărâm, adică nici așa, nici așa, pierdem avantaj competitiv și la un moment dat pierdem posibilitatea de a merge către plutonul fruntaș. Cred însă că se conturează o opțiune și asta se vede prin investiția în proiectul ELI pe care guvernul a decis să o facă, și a proiectelor majore cum este Centrul de studii avansate Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră și, cum vor fi, sper eu, și alte proiecte majore care să fie țintite către zona de știință intensivă. Mai precis, cred că tindem să fim în plutonul țărilor care vor produce tehnologie și nu a celor care consumă tehnologie produsă de alţii.

* Interviul a fost realizat si publicat de Catalin Mosoia in www.ziarulstiintelor.eu