.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cercetarea romaneasca la granita dintre public si privat
Companiile multinationale care dezvolta productie in Romania, precum Alcatel, Motorola (prin Freescale) sau Siemens, au laboratoare de cercetare evoluate, bine dotate cu aparatura moderna, unde cercetarea se dezvolta dupa standardele internationale ale respectivelor companii. Acesta este un avantaj pentru dezvoltarea domeniului, dar si pentru aceste companii, avand in vedere ca forta de munca a cercetatorului roman este mult mai ieftina. Conform unui studiu realizat in urma cu cativa ani pe aceasta tema, raportul salariului mediu intre UE si Romania era 1 la 15, pentru un simplu muncitor era 1 la 8, iar pentru cercetatori era de 1 la 30, ceea ce face ca lohn-ul in cercetare sa fie mult mai productiv.
Cercetarea dezvoltata in cadrul laboratoarelor de cercetare ale companiilor multinationale in Romania este cercetare romaneasca, deci definirea sa ca „lohn“ este sub semnul intrebarii.
Softwin are resurse dedicate cercetarii aplicate
Unele companii orientate pe software aloca partial resurse pentru cercetare (ca buget, dar si ca oameni implicati), in functie de necesitatile proiectelor in care sunt implicati. Exista si varianta companiilor romanesti care au considerat necesar sa acorde o importanta crescuta cercetarii. Softwin are un buget alocat special pentru activitati de cercetare-dezvoltare, la nivel de companie, si un personal implicat total sau partial in aceasta activitate de ordinul a cateva zeci de persoane. Anual, circa 40% din profitul companiei este investit in cercetare.
„Softwin este o companie care a ajuns la stadiul in care este constienta ca dezvoltarea sa de perspectiva poate fi asigurata numai prin cresterea ariei proprii de IP (Intelectual Property). Ori, aceasta poate capata insemnatate numai prin abordarea sistematica a unei activitati de cercetare-dezvoltare care sa sustina in perioada urmatoare, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, activitatile de productie proprii care privesc produsele si serviciile pe care Softwin le ofera clientilor sai“, ne-a mentionat Stefan Diaconescu, Department Manager Research & Development Softwin.
Printre activitatile de cercetare-dezvoltare de la Softwin, se numara: concentrarea eforturilor si costurilor privind activitatea de cercetare-dezvoltare pentru a putea realiza proiecte de o anumita anvergura, abordarea acelor proiecte care au sanse sa se finalizeze prin produse care prezinta un interes de piata, realizarea de produse noi si performante sau imbunatatiri consistente la produsele existente, cresterea valorii companiei prin brevetarea noilor sisteme si metode rezultate din procesul de cercetare-dezvoltare, precum si prin participarea in programe de cercetare nationale si internationale. In plus, Softwin va investiga directii noi care sa prezinte interes in special din punct de vedere al aplicabilitatii.
Tendinte in cercetare IT&C: Hi-Tech
In ceea ce priveste cercetarea in IT&C, Nicolae Vasile are propria filosofie prin care spune ca evolutia IT&C in Romania a avut loc datorita necesitatii de dezvoltare a infrastructurii. Acest domeniu a evoluat foarte bine si calitativ si cantitativ. „Cand vom depasi aceasta etapa de dezvoltare a infrastructurii, sursa dezvoltarii trebuie sa devina „hi-tech”-ul, si ca trend la nivel european: locuinte inteligente, transporturi inteligente, jucarii inteligente, materiale inteligente s.a.m.d. Legatura intre cercetare si IT o vad in efortul economic si industrial de a dezvolta industrii de varf (hi-tech)“. Domenii medicale, aviatie, robotica, corelate cu industria de hi-tech sunt segmente monitorizate la UE si reprezinta un factor in functie de care esti catalogat la UE ca tip de industrie.
Experti ai statului pentru cazuri de criza majora
In Romania, numarul de cercetatori este extrem de redus, s-a coborat chiar sub masa critica, iar privatizarea in cercetare este una din marile greseli care s-au facut la noi, sustine Nicolae Vasile. Un control facut de guvernul trecut a aratat ca doar 5% din privatizarile facute in cercetare si-au atins scopul declarat la privatizare. Sunt tari mult mai evoluate decat noi, membre in UE, unde nivelul de privatizare in cercetare este mult mai redus. „Avem procentul de cercetare privata mai mare decat in Franta, Marea Britanie, Italia sau Germania“, sustine Nicolae Vasile.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
- Cercetători - universitari: echivalare cu dus-întors
- Octavian Mădălin Bunoiu, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”
Alte articole scrise de Monica Musca
