Revista >> Februarie-Martie 2012 [Nr. 142] >> Cercetare

O nouă provocare pentru IMT: Programul de Cercetare şi Inovare „Orizont 2020” al UE

Acad. Dan Dascalu

20 Februarie 2012

Structura SAW fabricata în GaN de IMT masoara cresterea de temperatura într-un circuit integrat de microunde pe GaN, destinat echipamentelor radar. Cooperare cu Thales TRT, FORTH Heraklion, Thales Systemes Aeroportuare, în proiectul integrat PC 7 SMARTPOWER (2011-2014)

„Evoluţia IMT şi competitivitatea acestuia vor fi puternic influenţate de politica de cercetare-inovare pe plan naţional“

Avantajele institutului

Aparent, contextul „Orizont 2020” găseşte IMT pregătit din cel puţin două puncte de vedere: (1) Domeniul în care activează institutul este strâns legat de unele tehnologii „cheie” pe care vrea să le promoveze UE; (2) Institutul dispune de o infrastructură experimentală „deschisă” spre interacţiunea cu educaţia şi industria. La acestea se adaugă resursele umane. În perioada 2007-2011, numărul de cercetători cu titlul de doctor s-a dublat, într-o măsură considerabilă, prin atragerea de noi cercetători, specializaţi în străinătate.

Mai explicit, micro-şi nanoelectronica (incluzând micro-şi nanosistemele), fotonica, nanotehnologiile (a se vedea lista de mai sus) fac parte din domeniul de activitate al IMT şi implicarea în aceste domenii este ilustrată de participarea la numeroase proiecte finanţate din programele naţionale şi europene. Cercetătorii din IMT sunt, de asemenea, implicaţi în consultări sau activităţi preparatoare la nivelul UE legate de noi domenii de cercetare, de exemplu în proiectul pilot „Graphene”, una din cele şase activităţi preparatoare legată de definirea şi selecţia unor direcţii majore de cercetare.

Două din cele şase direcţii (Future and Emerging Technologies Flagship Initiatives) vor primi finanţări de ordinul a 100 de milioane de euro pentru o perioadă de zece ani (Pan European Networks: Science and Technology, December 2011, p. 25).

Pe de altă parte, priorităţile definite în „Orizont 2020” conţin domenii de mare interes pentru IMT atât în Tehnologiile Informaţiei şi ale Telecomunicaţiilor (micro-nano-biosistemele; sistemele integrate inteligente; micro-nanoelectronica; fotonica; infrastructurile de cercetare specifice, inclusiv „camere albe”), cât şi în Nanotehnologii (dezvoltarea următoarei generaţii de nanomateriale, nanodispozitive şi nanosisteme; dezvoltarea şi aplicarea în condiţii de siguranţă a nanotehnologiilor, sinteza eficientă şi manufacturarea nanomaterialelor, componentelor şi sistemelor). Noua investiţie prin proiectul CENASIC, finanţat din fonduri structurale, este focalizată pe nanomateriale bazate pe carbon, inclusiv grafena menţionată mai sus (R. Popa, M. Dragoman în Pan European Networks: Science and Technology, December 2011, p. 52).

Un alt avantaj al institutului în perspectiva noului program este şi modul de organizare al infrastructurii de cercetare. Este vorba de sistemul IMT-MINAFAB (IMT centre for MIcro and NANOFABrication), un centru experimental „deschis” nu numai pentru parteneriatele în cercetarea interdisciplinară, dar şi pentru activităţile educative şi de cooperare cu industria (care au fost prezentate detaliat cu alte ocazii). Atât cercetătorii, cât şi inginerii oferă servicii ştiinţifice şi tehnologice, iar acestea respectă procedurile de calitate. Detalii apar pe site-ul www.imt.ro/MINAFAB.

Principalele ameninţări

Rămâne, însă, problema şanselor de succes ale institutului în parcurgerea întregului lanţ al inovării, de la cercetare la produs. Menţionăm două faţete ale problemei: masa critică şi specializarea. Problema masei critice este importantă la scară europeană şi ar fi o fantezie să ne închipuim că un institut din România poate fi competitiv în izolare, în absenţa unei strânse legături cu industria. IMT va merge pe calea implicării în colaborări de anvergură şi a integrării în reţele paneuropene. O altă latură este cea legată de specializare: excelenţa în anumite subdomenii înguste, în utilizarea micro-nanotehnologiilor pentru anumite domenii de aplicaţie poate face institutul mai atractiv în colaborări de amploare. În alt plan, Comisia Europeană aşteaptă ca programele naţionale CDI să fie şi ele selective, concentrând resurse pe anumite direcţii, pentru ca fiecare ţară UE să se specializeze. Se contează şi pe apariţia în plan regional a unei orientări spre anumite domenii de aplicaţie şi pe dezvoltarea de „ecosisteme de inovare”. Devine astfel limpede faptul că evoluţia IMT şi competitivitatea acestuia în perioada următoare vor fi puternic influenţate de politica de cercetare-inovare pe plan naţional.