Informatizarea geospaţială a urbanismului – eficient şi pe etape
Pentru prea puţine administraţii publice româneşti informatizarea departamentului de urbanism mai este pusă sub semnul întrebării. Pentru toată lumea este deja evident că viitorul înseamnă eliminarea utilizării informaţiei pe suport de hârtie şi mutarea muncii funcţionarului public de la uriaşele rafturi pline cu planşe, greu de manipulat şi mai ales de analizat, la câteva terminale în care informaţia este disciplinată în biţi şi subordonată câtorva comenzi de mouse. Cum să se realizeze însă, sub ce formă şi cu ce bani? Aici discuţiile sunt încă deschise.
Scanarea planşelor de urbanism şi ordonarea fişierelor rezultate în computer e o muncă de durată, desigur, însă pare relativ simplu de făcut. Arhivele de hârtie sunt scoase din uz, iar PUG-urile şi PUZ-urile pot fi vizualizate pe ecran, mărite sau micşorate, după dorinţă. Însă aşa cum cu o floare nu se face primăvară, nici simpla scanare a planşelor de urbanism nu înseamnă management informatic al urbanismului. Nu unul eficient, cel puţin. Eficienţa apare nu când ai reuşit să faci doar economie de rafturi, ci când toate fluxurile de lucru dintr-un departament de urbanism sunt asistate de o aplicaţie inteligentă, interactivă, care ia din cârca funcţionarului public toată munca de rutină şi o înlocuieşte cu posibilitatea ca acesta să îşi folosească activ experienţa profesională pentru analize şi decizii. Mai mult decât în alte domenii, în urbanism o astfel de aplicaţie nu poate fi decât una geospaţială. Utilizarea hărţii digitale interactive ca principal mediu de comunicare cu aplicaţia nu numai că uşurează activitatea funcţionarului, dar face ca timpii de învăţare a aplicaţiei să fie foarte mici şi, prin gruparea în hartă a diferitelor combinaţii de date, permite observarea de fenomene insesizabile doar prin compararea separată a planşelor. Şi mult mai repede.
Principala dimensiune a eficienţei:
creşterea preciziei şi a vitezei de răspuns la solicitările cetăţenilor
Răspunsul la o cerere depusă de un cetăţean este rareori dat de simpla consultare a unei planşe sau alta. De cele mai multe ori, deciziile luate în departamentul de urbanism sunt rezultatul unui proces în care trebuie procesate, corelate, interpretate şi aduse la un numitor comun reprezentări ale teritoriului, informaţii cadastrale, legi naţionale, hotărâri guvernamentale locale, principii de urbanism etc., toate fiind corelate cu informaţiile specifice ale cetăţeanului care a depus solicitarea. O aplicaţie eficientă este una care automatizează toate aceste procese, lăsându-i funcţionarului public o singură operaţiune, cea mai importantă şi pentru care are nevoie de cap limpede şi mână sigură la semnătură: DECIZIA. Numai atunci când informaţiile de urbanism sunt accesate şi corelate automat, funcţionarii vor răspunde mult mai rapid la solicitările cetăţenilor. Cu o aplicaţie geospaţială inteligentă, timpii de răspuns la solicitările din exterior pot fi reduşi de la zile la minute. La fel şi numărul litigiilor prin micşorarea exponenţială a posibilităţii erorilor umane din procesul de decizie.
Exemplu de interfata a unei solutii informatice geospatiale utilizata in urbanism
Fundamentarea politicilor de dezvoltare locale, judeţene, regionale
Un alt criteriu de urmărit în selecţia unei soluţii geospaţiale este dacă aceasta include funcţii de identificare în toate documentaţiile din sistem, a argumentelor obiective relevante pe baza cărora trebuie luate deciziile de aprobare a unui proiect de dezvoltare. Prin existenţa acestor funcţii specifice, informaţiile de urbanism pot fi extrase în doar câteva minute sub formă de rapoarte generate automat după categoriile de interes selectate. În funcţie de obiectivul administraţiei publice, această facilitate oferită de soluţia geospaţială poate constitui atât o metodă mai eficientă de suplimentare a veniturilor instituţiei, cât şi o modalitate indirectă de stimulare a investiţiilor în zona gestionată. Prin furnizarea rapidă a informaţiilor în domeniul oportunităţilor de afaceri, instituţia poate atrage investitorii interesaţi de o anumită zonă, precum şi companiile care intenţionează să-şi extindă afacerile, sprijinind astfel înfiinţarea şi dezvoltarea de noi I.M.M.-uri. Mai mult, o soluţie geospaţială eficientă poate verifica uşor apariţia contradicţiilor între documentaţii adiacente, pentru a oferi oraşului sau regiunii în discuţie garanţia păstrării aceleiaşi „texturi“ urbanistice şi constanţa criteriilor în aprobarea sau respingerea unui proiect.
Reducerea costurilor operaţionale ale administraţiei
Doar introducând în computer planşele de urbanism nu se vor elimina prelucrările de date redundante ori reducerea traficului de informaţii între direcţii sau între primărie şi operatorii de reţele. Cu o soluţie informatică geospaţială însă, informaţia poate fi întreţinută centralizat şi utilizată de mai multe departamente în scopuri diferite, deşi colectată o singură dată. Dacă soluţia geospaţială poate fi integrată cu aplicaţii cum sunt cele de Registratură, Document Management, Taxe şi Impozite, Registrul Agricol, Venit Minim Garantat etc., informaţiile de urbanism vor putea fi utilizate şi de alte compartimente ale administraţiei, alimentate însă din aceeaşi bază de date. Rezultatul: costuri operaţionale mai mici şi eficienţă ridicată.
Urban Planner, soluția geospațială dezvoltată exclusiv pentru departamentele de urbanism românești
Soluţia geospaţială Urban Planner, dezvoltată de Intergraph Computer Services şi dedicată exclusiv departamentelor de urbanism din România, are o structură modulară, pentru a permite nu numai obţinerea de rezultate rapide cu investiţii mai mici, dar şi posibilitatea de a informatiza departamentul în etape bugetare succesive. Aplicaţia poate fi implementată atât ca prim modul de informatizare a activităţii instituţiei, cât şi prin integrare ulterioară într-un sistem deja existent, în ordinea care satisface cel mai bine priorităţile beneficiarului, fără perturbarea funcţionalităţii acestuia.
Modulul I
Permite gestiunea documentaţiilor de urbanism, a obiectivelor de utilitate publică şi a monumentelor, precum şi a nomenclaturii urbane. Este modulul în care se configurează baza de date şi se achiziţionează aplicaţiile software de bază. Acestea vor sta la baza oricăror implementări viitoare în care va fi necesară doar achiziţionarea de funcţionalităţi suplimentare. Managementul operaţiunilor principale ale departamentului poate fi deja informatizat cu acest prim modul prin:
• gestiunea datelor şi informaţiilor de reglementare şi consultarea do-cumentelor emise de administraţia publică şi a documentaţiilor de urbanism;
• consultarea direct în hartă a plan-şelor aferente documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului şi extragerea automată a regulamentului de urbanism
• corelarea informatică a tuturor ca-tegoriilor de informaţii de urbanism.
Modulul II
Conţine toate funcţionalităţile modulului I şi oferă suplimentar un management avansat al documentelor de urbanism (CU, AC) integrate în hartă şi corelate cu disciplina în construcţii prin:
• posibilitatea prelucrării suplimentare a datelor privind documentele emise de administraţia judeţeană de tip certificat de urbanism şi autorizaţie de construire
• răspuns asistat informatic la sesizări sau solicitări din partea petenţilor şi eliberarea automată a documentelor de autorizare
• posibilitatea de analiză în hartă a documentelor de autorizare emise, pe categorii de lucrări, atât în scop statistic, cât şi în scopul sprijinului disciplinei în construcţii.
Modulul III
În plus faţă de funcţionalităţile modulelor I şi II, oferă gestiunea informatică a indicatorilor de urbanism, ceea ce permite:
• fundamentarea politicilor de dezvoltare prin clasificarea indicatorilor situaţiei existente şi urmărirea acestor indicatori pe fiecare UAT/categorie în raport cu valorile mini-me necesare
• facilitarea accesului la politicile de dezvoltare prin reprezentarea de hărţi tematice intuitive la nivelul tuturor compartimentelor interesate.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)