Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

„Magie” geospațială cu noi funcționalități la ANRM

29 Noiembrie 2012



Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este unul dintre pionierii GIS în România, implementând o astfel de soluție încă din 1999, pentru administrarea licențelor miniere. În acest an, prin „Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situaţii de urgenţă", finanțat atât printr-un împrumut de la Banca Mondială, cât și prin intermediul unui grant de la Facilitatea Globală de Mediu, ANRM a extins acest sistem, introducând o funcționalitate nouă: monitorizarea impactului activităţilor miniere asupra mediului şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

Încă din 1999, prin Proiectul de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social finanțat de Banca Mondială, ANRM a implementat o bază națională de date pentru sectorul minier, care a inclus și o componentă GIS pentru vizualizarea perimetrelor miniere de explorare și exploatare, care să monitorizeze, dezvolte și promoveze concesiunile pentru resursele minerale.

Soluția tehnică adoptată, OpenMagic (Open Mining Activity & GeoScience Information Center), a combinat sistemul de baze de date Oracle cu GeoMedia WebMap Professional, integrând diferitele date geospațiale în baza de date Oracle. Componenta GIS – GeoMedia WebMap Professional, găzduită de un server de aplicații – este inclusă în aplicația OpenMagic, având o legătură interactivă cu baza de date, fiind utilizată la colectarea, stocarea, administrarea, modificarea, analiza și vizualizarea datelor geografice.

Prevenirea accidentelor miniere prin analize informatice

Anul acesta, la sfârșitul lunii august, prin „Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situaţii de urgenţă“, ANRM a finalizat contractul pentru implementarea unui sistem informatic decizional de monitorizare a impactului activităţilor miniere asupra mediului şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

„Primul obiectiv al acestui proiect constă în stabilirea unui sistem de monitorizare a impactului activităţilor miniere asupra mediului: apă, aer, sol. Acest lucru înseamnă atât dotarea cu echipamente a unor laboratoare mobile pentru colectarea probelor și analize în teren și a unor laboratoare fixe pentru prelevarea probelor și analize fizico-chimice, cât și dezvoltarea unui sistem informatic decizional, care să faciliteze administrarea și gestionarea problemelor de mediu din sectorul minier și să aibă capacitatea de a detecta și raporta la timp condițiile de urgență care pot apărea în cazul deversării accidentale de substanţe poluante rezultate din activităţile miniere. Am constatat că aceste date erau colectate în anumite zone, însă erau puse apoi în niște dosare care nu mai erau urmărite în timp pentru a vedea cum au evoluat. De exemplu, după procesul de închidere a minelor de acum câțiva ani, zonele erau refăcute ecologic și apoi se făcea monitorizarea post-închidere. Însă toate aceste date intrau într-un dosar și era foarte greu să urmărești ce se întâmplă în timp în acele zone. Soluția la această problemă a fost un sistem informatic, care să ne ajute să vedem o evoluție în timp a factorilor de mediu, a stabilității şi comportării în timp a depozitelor de materiale sterile din haldele de steril şi iazurile de decantare și să sprijine prevenirea, planificarea, pregătirea, alarmarea şi intervenția în cazul unor situaţii de urgenţă din sectorul minier“, spune Anca Baciu, fost director al Unității de Management (UMP) al Proiectului din cadrul ANRM. Mai mult decât atât, conform unor directive ale Uniunii Europene, iazurile de decantare și haldele de steril, de exemplu – cele care sunt mai periculoase pentru mediu – trebuie monitorizate timp de 30 de ani. „În funcție de categoria de periculozitate a iazului respectiv, se fac inspecții trimestriale, semestriale, anuale, care, la rândul lor, trebuie urmărite – să vezi ce ai găsit la inspecții și să compari datele. Materialul din iazurile de decantare sau o haldă de steril, de exemplu, poate să o ia la vale. Se pun niște borne care îți indică dacă au existat alunecări de teren, se fac măsurători topografice etc. Se iau probe de sol, aer, apă din zonele respective și se analizează. Toate informațiile cu privire la starea de siguranță a unui obiectiv minier sunt introduse în sistem și analizate în funcție de limitele admise (definite de reglementările legale în vigoare). Aceste informații, completate cu rapoartele din inspecțiile în teren, sunt elemente care definesc gradul de periculozitate al obiectivului minier. Dacă se constată că după inspecție noua valoare depășește limita admisă, atunci sistemul semnalizează că există o problemă. Practic, acest sistem este util nu doar pentru monitorizarea mediului, ci și pentru situații de urgență. Sistemul geospațial ne ușurează foarte mult munca, pentru că se pot vizualiza punctele de monitorizare din zonele inspectate și în orice moment se poate face o vizualizare a evoluției în timp a datelor respective, pentru a vedea ce inspecții s-au realizat și ce probleme au fost găsite la inspecțiile anterioare“, explică Anca Baciu.

În prezent, există peste 800 de mine, aproximativ 70 de iazuri de decantare și 650 de halde de steril, iar datele despre acestea trebuie introduse în sistemul informatic. O mare parte din informații existau deja în baza de date, însă noul sistem informatic oferă specialiștilor ANRM posibilitatea de a introduce mult mai multe date, pentru a completa sistemul informatic existent. „De abia acum începe munca propriu-zisă. Sistemul este pe o platformă web și se adresează atât operatorilor privați, cât și celor cu capital de stat.

Deocamdată lucrăm cu operatori cu capital de stat, în special pentru minele închise, și după ce va funcționa foarte bine îl vom extinde. Platforma poate fi accesată de toți operatorii, pe baza unor drepturi pe care le acordăm noi. Ei pot să introducă date, pot depune documente, proiecte tehnice, avize, acorduri, poze etc. În momentul de față, există diverse baze de date disparate, iar acum încercăm să le integrăm, pentru a fi utile chiar în cazul unor accidente miniere sau de mediu, pentru că poți vedea după evoluția datelor pe care le monitorizezi că acolo s-ar putea întâmpla ceva“, precizează Anca Baciu.


Gestiunea obiectivelor miniere.

Furturile de echipamente – obstacole în extinderea proiectului

„Avem posibilitatea să instalăm – deocamdată avem foarte puține – echipamente on-line pe iazuri sau în zonele miniere.Este vorba despre așa-numitele data loggere, echipamente care înregistrează online informații de mediu din zonele respective. S-a realizat infrastructura necesară în sistemul informatic, însă ele nu există, nu pentru că nu am avea bani să le achiziționăm, ci din motivul că, dacă sunt instalate în zone îndepărtate, se fură. Nu găsim soluții pentru a contracara furtul sau distrugerea lor. De exemplu, sunt unele piezometre, care se bagă în niște tuburi în pământ, fiind închise cu un căpăcel prins în șuruburi. Ele sunt situate la nivelul solului, însă copiii au reușit să scoată căpăcelul, au văzut că e o gaură și au aruncat o piatră înăuntru. Iar acolo era un senzor. Au distrus astfel munca noastră, nu mai vorbesc despre cât ne-a costat să forăm acolo și să introducem echipamentul. Aceste echipamente nu pot transmite pe distanțe foarte mari, până la București. Prin arhitectura gândită de consultantul străin care a proiectat arhitectura de sistem, ar fi trebuit să punem aceste echipamente pe teren, în zonele afectate și să avem tot în teren, o căsuță unde să punem un server, iar transmiterea informațiilor să se facă de la data logger către acel server și apoi serverul să transmită mai departe datele. Însă, în multe zone, companiile miniere fiind închise nu mai există curent electric și nici posibilitatea transmiterii prin GSM, pentru că nu există semnal în toate zonele. Deși noi am prevăzut în sistemul informatic posibilitatea înregistrării unor astfel de date on-line, deocamdată nu putem să facem acest lucru. Soluția mai includea și camere de luat vederi. De exemplu, dacă vine o ploaie mare, un operator poate vedea online dacă are loc o alunecare de teren. Aceste sisteme le au cei de la Apele Române, de aceea sistemul lor de avertizare este foarte bun. Ceva în acest sens am fi vrut și noi să facem, numai că ne izbim de problema zonelor îndepărtate, care nu au curent, nu au semnal și pe care nu reușim să le protejăm contra furturilor și distrugerilor“, menționează Anca Baciu.

În prezent, proiectul pilot este demarat împreună cu Conversmin București, Societatea Comercială de Conservare și Închidere a Minelor. În sistem lucrează deocamdată 20 de utilizatori. „După ce vedem cum funcționează, îl putem extinde, pentru că este foarte ușor de făcut acest lucru. Vor fi mult mai mulți utilizatori. Apoi vom da o dispoziție ca toți operatorii minieri să introducă datele în sistem și să le putem urmări. În viitor, vom putea face schimb de informații și cu alte instituții cu responsabilități în domeniul mediului“, mai spune Anca Baciu.

ANRM a primit Premiul pentru continuitate strategică la Lumea Geospaţială 2012

Anul acesta, la Predeal, cu ocazia aniversării de 10 ani a evenimentului Lumea geospaţială organizat de Intergraph Computer Services, ANRM a primit Premiul pentru continuitate strategică.
În calitate de autoritate competentă cu atribuții de reglementare a sectorului minier, ANRM coordonează respectarea legilor și a metodologiilor în sectorul minier, gestionează date geologice și acordă licențe pentru concesionarea resurselor minerale.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite