.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cercetarea românească și-a pierdut busola
9 Persoana care v-a influenţat cel mai mult cariera ştiinţifică
Tata. A fost profesor universitar, academician, cercetător, specialist în turbine hidraulice. Şi tata şi mama au fost profesori universitari şi mi-a plăcut şi mie ideea de a-i învăţa pe alţii, de a face cercetare ştiinţifică, de a îmbina educaţia cu cercetarea ştiinţifică. Am crescut într-un laborator de maşini hidraulice. Amprenta mediului şi a familiei şi-au spus natural cuvântul în urmarea unei cariere ştiinţifice.
10 Liderul din sistemul CDI pe care îl admiraţi
Am avut de învăţat de la profesorul Dumitrache, care a fost preşedintele CNCSIS multă vreme, reuşind să creeze o organizaţie cu cap şi coadă, care a făcut paşi concreţi în direcţia îmbunătăţirii managementului cercetării în România. Am avut de învăţat şi de la profesorul Radu Munteanu, fostul rector al Universităţii Politehnice din Cluj.
11 Principalul merit în sistemul de CDI
În sistemul de cercetare cred că voi fi amintit pentru managementul diferit realizat ca preşedinte al ANCS. N-am acceptat ca lucrurile să se lălăie.
Am stabilit că România trebuie să se alinieze la cercetarea europeană şi să devină vizibilă, să fie nu numai donator de bani, ci şi atractor de fonduri şi am acţionat în consecinţă, am ţinut permanent această direcţie. Am organizat un proiect de cercetare de excelenţă pe 3 ani, care a fost preparator pentru Planul Naţional, am organizat o competiţie pentru a se dezvolta PN, am încurajat formarea sa prin metode de foresight, prin consultarea întregii comunităţi de cercetare. Am încurajat cercetarea dând bani pentru cei care fac cercetare şi descurajându-i pe cei care se făceau că fac. Management reuşit înseamnă şi să ştii să încasezi, pentru că niciodată nu vor fi mulţumiţi toţi când alocările sunt pe bază de competiţie şi rata de succes este de 20%. Restul de 80% te înjură. Vrei să faci management bun trebuie să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă. Dacă ţi-e frică să semnezi hârtii, trec vremea şi şansele pe lângă tine.
12 Regretul cel mai mare
Lipsa continuităţii. În momentul în care ţi-ai încheiat mandatul public şi constaţi că cel care vine după tine distruge tot ce ai făcut tu, atunci îţi pare rău. Referindu-mă strict la mine, în epoca în care am trăit articolele ISI nu contau. Importante erau lucrurile făcute, ce puneai în practică direct şi rapid. Am lucrat mult pentru mediul de afaceri, dar nu am brevetat, nu am scris şi publicat articole. Acesta este un regret pe care îl am.
13 Cercetarea românească: puncte forte, puncte slabe
Cecetarea românească are o serie de domenii în care reprezintă o voce pe plan internaţional. De exemplu, România este vizibilă prin ce face Laurenţiu Popescu cu telocitele; suntem în topul ţărilor pe parte de lichide magnetice; avem o voce în domeniul turbinelor hidraulice; în fizică avem o echipă foarte bună care lucrează la CERN şi una care pregăteşte echipamente pentru CERN; în aeronautică avem unul dintre cele mai bune avioane de şcoală şi antrenament, proiectat de INCAS, dar nevalorificat în acest moment. Un punct forte este acela că România este parte a grupului care va face un laser de mare putere, story-ul ştiinţific, aplicaţiile pentru cercetări fundamentale fiind concepute, dezvoltate şi găzduite de România, la Măgurele, în timp ce ungurii şi cehii vor face componentele.
Faptul că nu există continuitate şi predictibilitate a finanţărilor în cercetare este cea mai mare tâmpenie pe care o facem. Faptul că cercetătorii trebuie să trăiască din expediente, faptul că nu putem asigura pentru instituţiile de cercetare competiţii şi finanţări anuale. Ori noi, în 4 ani nu am avut decât 3 competiţii... şi alea numai pe cercetare fundamentală, la care nu se pot încheia contractele. Enorm de greu a apărut acum şi competiţia Parteneriate pe parte aplicativă, dar e prea puţin.
14 Cel mai bun proiect de cercetare existent
ELI-NP.
15 Cel mai defectuos proiect de cercetare
Toate proiectele care se pretind de cercetare, dar care nu fac altceva decât să copieze nişte rezultate existente deja în lume sunt proaste. Există şi foarte multe proiecte al căror nume este catastrofal. Dacă ai răbdare să te uiţi ce e în proiect, poţi descoperi că este bun. În România toţi vrem să exprimăm în nume absolut tot.
16 Cea mai bună politică de cercetare din ultimii ani
Cea mai bună politică a fost cea pe care am impus-o spunând aşa: cercetarea este o activitate care are şi o componentă economică şi nu poate fi făcută exclusiv prin alocare de fonduri. Fondurile cercetării trebuie să le câştigi, să iei bani dovedind că ai făcut ceva în domeniul în care activezi.
17 Cea mai proastă decizie la nivelul politicii de cercetare
Cea legată de tăierea bruscă a banilor, întreruperea continuităţii finanţării.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Consorțiul Universitaria solicită alocarea de la bugetul de stat, pentru toate universitățile din România, a sumelor necesare pentru acoperirea completă a majorărilor salariale- Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească
- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
Alte articole scrise de Alexandru Batali
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
- Adrian Cuțitei, director general adjunct SGS România: „Competitorul nostru cel mai mare este chiar statul român”
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
