Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Cercetare & Invatamant superior

Ştiinţa povestită de oamenii de ştiinţă: Prima conferinţă TEDxCERN din România, găzduită la Măgurele

Bogdan Popovici, Alexandra Tudorache

27 Iunie 2013

Institutele de fizică de pe platforma Măgurele, IFIN-HH şi ISS, împreună cu Facultatea de Fizică şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti s-au reunit pe 17 Mai odată cu organizarea TEDxCERN@IFIN-HH, eveniment de comunicare a ştiinţei către publicul larg. Conferinţa, parteneră a celei de la CERN, a cuprins prezentări în direct şi comunicări video înregistrate pe subiecte avansate din domeniile fizică, astronomie, informatică, chimie, genetică, dar şi educaţie, medicină, filosofie şi dezvoltare personală.

Societatea modernă se transformă într-un ritm alert, ce pare de nestăpânit. De la redefiniri ale noţiunii de familie, la crize economice şi sociale neanticipate şi până la transformările uimitoare din tehnologie, toate pun presiune asupra capacităţii noastre de a înţelege şi gestiona ceea ce ni se întâmplă într-un interval atât de scurt. Aparent, progresul se hrăneşte cu şi mai mult progres, astfel încât atenuări ale acestor tendinţe nu par a fi de aşteptat sau de dorit. Soluţia favorită la acest moment constă în dezvoltarea aşa numitului triunghi al cunoaşterii, concept ce exprimă relaţia de interdependenţă între educaţie, cercetare şi inovare. Această dezvoltare este susţinută prin lărgirea accesului la educaţie şi cercetare şi stimularea creşterii comunicării şi a mobilităţii în interiorul societăţii.

În acest context, institute de cercetare prestigioase, precum Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN, Geneva) sau Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH), îşi regândesc misiunea de dezvoltare a unui domeniu de cunoaştere, asumându-şi noi roluri: de a facilita transferul ideilor din diferite domenii, de a participa la conştientizarea impactului pe care ştiinţa îl are în societate şi de a creşte interactivitatea între comunităţile ştiinţifice şi neştiinţifice. Împreună cu partenerii lor, cele două institute au propus o conferinţă care să abordeze aceste probleme într-un format foarte popular, acela al conferinţelor TED. Amprenta modernităţii digitale, conferinţele TED au definit un stil de comunicare, impunând prezentări menite să aducă o idee nouă, explicată în 15 minute unui public cu cunoştinţe generale, dar interesat.

De la materia întunecată şi evoluţia universului până la interpretarea celebrului paradox corpuscul-undă

Conferinţa de la Măgurele, cu titlul "Multiplying dimensions", s-a dezvoltat în jurul a două teme principale: cea a rezultatelor cercetării şi cea a educaţiei pentru ştiinţă. Din prima categorie amintim câteva subiecte de mare actualitate, precum materia întunecată şi evoluţia universului, descoperirea bosonului Higgs şi a impactului acesteia asupra fizicii sau folosirea cutremurelor marine în studiul dinamicii plăcilor tectonice, dar şi cercetări care cu siguranţă se vor transpune în inovaţii tehnologice în următorii ani. Printarea 3D se anunţă a fi o astfel de aplicaţie de mare impact, însă ce se poate întâmpla când acest proces este utilizat la nivelul celular şi molecular, cum procedează dr. Lee Cronin în laboratorul său, rămâne doar să speculăm. Ideile din domeniul tehnologiei informaţiei sunt nu mai puţin surprinzătoare. Fie că vom putea apela la "servicii ştiinţifice" prin intermediul platformelor web, cum propune dr. Ian Foster - părintele calculului distribuit de tip grid - , sau că vom avea noi tehnologii de stocare reziliente pe lanţuri de ADN, cum propune profesorul George Church - iniţiator al proiectului BRAIN de cartografiere a activităţii creierului, recent aprobat-, ideile din acest domeniu promit transformări profunde ale cercetării şi societăţii. Dintre prezenţele româneşti la conferinţă, amintim pe dr. Radu Ionicioiu, care a propus un nou experiment pentru interpretarea celebrului paradox corpuscul-undă al mecanicii cuantice, pe dr. Ovidiu Teşileanu cu expunerea asupra viitorului pol european al ştiinţei la Măgurele, proiectul ELI-NP şi pe medicul Sever Cristian Oană, care ne-a invitat să privim mai atent relaţiile de cauzalitate dintre stările socio-emoţionale şi bolile cardiovasculare.

Necesitatea schimbării LUCID(e) a paradigmelor educaționale

Domeniul educaţiei este, de asemenea, supus unor provocări la nivel global. Începând de la constatări conform cărora nu se cunosc care sunt meseriile viitorului şi deci nu ştim pentru ce să pregătim absolvenţii şi ajungând la conștientizarea faptului că există o presiune a globalizării metodelor din educaţie, profesorul Lucian Ciolan a motivat nevoia de schimbare a paradigmelor din domeniul educaţional. Urmărind ideea de creare de experienţe de învăţare şi nu de centrare a învăţării pe conţinut sau obiective, exemplele de implementare au apărut în prezentările studentei Brittany Wenger, premiată de Google pentru cercetări cu reţele neuronale, sau a profesoarei de liceu Becky Parker, care a propus, împreună cu elevii săi, proiecte ştiinţifice, precum detectorul LUCID, ce sunt urmate inclusiv la nivel de doctorat.