Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Conferinţa naţională CREDING propune regândirea învăţământului universitar ingineresc

11 Iunie 2014



Consecventă idealurilor şi obiectivelor enunţate anul trecut, cu ocazia înfiinţării la nivel oficial şi statutar, Coaliţia Română pentru Educaţie Inginerească (CREDING) continuă promovarea programului de revitalizare și regândire a educației și cercetării ştiinţifice inginereşti româneşti. Cea de a doua ediţie a Conferinţei naţionale CREDING a reunit în două zile de dezbateri elita învăţământului universitar tehnic într-un demers de identificare a soluţiilor capabile să asigure o dezvoltare viabilă în viitor.

A doua ediţie a Conferinţei naţionale CREDING, care a avut ca temă „Educaţia în inginerie pentru economia viitorului“, a fost găzduită, nu întâmplător, de către Biblioteca Universităţii Politehnica Bucureşti, locaţia ideală pentru a reuni nume sonore ale învăţământului universitar ingineresc din întreaga ţară. De-a lungul celor două zile de desfăşurare, au susţinut prezentări şi au participat la dezbateri prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, preşedintele Senatului UPB, prof. dr. ing. Raicu Şerban, din partea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, prof. dr. ing. Radu Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. ing. Ioan Curtu, Universitatea Transilvania din Braşov, prof. dr. ing. Anton Anton, preşedintele Senatului Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, prof. dr. ing. Romeo Susan-Resiga, Universitatea Politehnica din Timişoara, precum şi alte cadre didactice din învăţământul universitar românesc. Mediul de afaceri, prezent în auditoriu, a fost reprezentat printre cei care au luat cuvântul în cadrul conferinţei de către vicepreşedintele Dacia Group şi preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Constantin Stroe, unul dintre membrii fondatori ai CREDING.

Obiectivul conferinţei a fost sintetizat din debutul evenimentului de către preşedintele CREDING, profesor dr. ing. Ioan Dumitrache: „Este cea de a treia întâlnire organizată de către Coaliţia Română pentru Educaţie Inginerească prin care punem în dezbatere problematica educaţiei şi a formării viitoarei generaţii de ingineri şi în care încercăm să aducem în acelaşi loc acei oameni capabili să gândească în viitor şi care să ştie ce trebuie să facem pentru ca inginerii pe care îi formăm astăzi să fie compatibili cu cerinţele societăţii viitoare. Discutăm şi analizăm problematica formării viitorilor ingineri atât cu cei care asigură pregătirea fundamentală, cât şi cu reprezentanţii mediului economic. Ne dorim ca, în finalul celor două zile de prezentări şi dezbateri să putem stabili principalele direcţii de acţiune, care să ne permită să trecem la implementarea ideilor pe care le considerăm valabile şi utile pentru regândirea sistemului de educaţie în inginerie şi pentru creşterea calităţii şi performanţei în învăţământul superior.“

„Pentru a cunoaşte viitorul trebuie să-l inventăm“

Una dintre primele prezentări din cadrul Conferinţei CREDING a fost susţinută de către prof. dr. ing. Radu Munteanu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în cadrul căreia, pornind de la subiectul impactului sistemului de educaţie Bologna asupra pregătirii inginerilor, acesta a schiţat o serie de soluţii la problemele cu care se confruntă învăţământul universitar tehnic: „Pentru a cunoaşte viitorul avem nevoie de un singur lucru – să-l inventăm. Prin urmare, avem nevoie de o altfel de gândire – prospectivă, inovativă, pentru că din criză nu se iese doar prin măsuri de austeritate, ci şi prin inovare, ceea ce este caracteristic inginerilor. Trăim într-o lume dinamică, în care apar schimbări rapid, în care sistemele de învăţământ devin actori geopolitici şi în care universităţile trebuie să ofere competenţe transdisciplinare – ceea ce înseamnă creativitate, spontaneitate, inventivitate, recesivitate şi comunicare –, iar traseele educaţionale trebuie individualizate. (…) În viitor, învăţământul românesc – şi cu precădere cel ingineresc – va fi guvernat de trei principii: diversitate, personalizare şi transparenţă. Diversitatea presupune ca universităţile să nu fie constrânse să se copieze între ele, ci să răspundă eterogenităţii comunităţii academice. Iar personalizarea universităţilor şi a programelor de pregătire presupune oferirea de competenţe generice, flexibile şi recombinabile pentru studenţi. (…) Un proces orientat spre viitor este o investiţie pe termen lung, nu o rezolvare imediată, de aceea este necesar să luăm în considerare ceea ce presupune o astfel de planificare strategică şi anume să facem evaluarea programelor, să stabilim scopuri clare şi să dimensionăm resursele necesare pentru a ajunge la ele. Şi, nu în ultimul rând, să identificăm şi să încercăm evaluarea succesului.“



În finalul excursului său, profesorul Radu Munteanu a prezentat o propunere pentru un nou sistem de clasificare a universităţilor, argumentând că „lumea are nevoie de clasamente, chiar dacă ele nu sunt complete şi total transparente, clasamentul este o formă de dialog cu societatea“. Şi şi-a încheiat prezentarea cu un mesaj adresat nu doar auditoriului prezent în sală, ci întregului sistem educaţional românesc: „Optimismul este caracteristica dascălului. Avem nevoie de profesori de optimism, de visători şi de vizionari. Cu cât noi, profesorii, vom visa mai mult, cu atât studenţii noştri vor face mai mult. Încercaţi să vedeţi dacă am sau nu dreptate. Eu vă doresc să încercaţi.“

Necesitatea schimbării sistemului de evaluare a performanţei
„Pentru mine, este o bucurie ori de câte ori analizez clasamentele rea-lizate pe baza de date SCOPUS şi văd că universităţile tehnice sunt printre primele universităţi din România, ceea ce reprezintă un câştig real pentru întregul mediu academic. Rezultatele ne arată însă nu doar câştigurile, ci şi ce am mai avea de ameliorat şi cred că discuţiile din cadrul Conferinţei CREDING ne pot ajuta în identificarea unor soluţii viabile de creştere a performanţei învăţământului tehnic românesc. Trebuie să dezbatem, de exemplu, ce am putea schimba în sistemul actual de evaluare al învăţământului universitar românesc, sistem care, în opinia mea, nu este de natură să sprijine universităţile în ceea ce priveşte capacitatea lor de a inova. Sistemul de evaluare actual este gândit, mai degrabă, să aşeze universităţile într-un şablon, ceea ce nu mi se pare potrivit pentru situaţia în care ne aflăm în prezent şi pentru evoluţia ulterioară a sistemului de învăţământ. Ne aflăm într-un moment în care în aria internaţională a învăţământului superior se produc foarte multe schimbări şi transformări şi universităţile din întreaga lume depun eforturi ca, pe de o parte, să găsească formule pentru a deveni din ce în ce mai atractive, în primul rând pentru studenţi, iar pe de altă parte încearcă să calibreze raportul dintre timpul pe care cadrele didactice îl alocă activităţii de la catedră şi celei din laboratorul de cercetare. Se caută, astfel, soluţii care să elibereze cadrul didactic, în mai mare măsură, din activitatea de predare şi să îl orienteze spre zona aplicativă, desfăşurată cu studenţii. (…) Evenimentul CREDING de astăzi stă sub semnul îndemnului de a lucra împreună, pentru a pune în comun resursele pe care să le folosim fiecare dintre noi, iar în felul acesta să putem genera un randament mai mare şi o performanţă mai bună spre beneficiul tuturor.“
Prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, preşedintele Senatului UPB



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite