Revista >> Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 [Nr. 171] >> Cercetare & Invatamant superior

Antreprenorul anului intră în etapa Swiss Made • Mircea Tudor mută strategic pe piața internațională prin construirea unei fabrici în Elveția

Radu Duma

05 Ianuarie 2015

Nemulţumit de fiscalitatea din România, Mircea Tudor, desemnat de Ernst&Young antreprenorul anului, s-a hotărât să încerce şi alte medii economice pentru dezvoltarea afacerilor sale, respectiv Elveţia, unde construieşte o fabrică pornind de la iarba verde. De ce a optat pentru această țară? Ce modele de dezvoltare a adoptat, care sunt sfaturile sale pentru antreprenori şi pentru tineri cercetători, când vor fi lansate prototipuri care vor revoluţiona explorările radiologice şi radioterapia sunt tot atâtea „secrete” pe care inventatorul Mircea Tudor le-a dezvăluit în premieră pentru Market Watch.

Potrivit publicaţiei elveţiene "Le Temps", societatea Tudor Tech, deţinută de Mircea Tudor va învesti 45 de milioane de franci elveţieni (47 de milioane de dolari) pentru construirea unei fabrici pe un teren de 10.000 m2 la Saint-Imier, în cantonul Berna. Potrivit publicaţiilor elveţiene toată fabrica este construită pentru Roboscan Aeria. De ce Elveţia, în afara UE?E vorba de fiscalitatea din Elveţia, de forţa de muncă înalt calificată sau de sprijin guvernamental elveţian?
Prima precizare: nu vom folosi numai elveţieni. Conform acordului semnat cu autorităţile elveţiene avem dreptul să folosim specialişti romani în proporţie de 50% la demararea proiectului, urmând ca în maxim 5 ani să ajungem prin creşterea numărului total de angajaţi la o pondere a românilor de 25% din 120 de angajaţi prevăzuţi. De ce Elveţia? E simplu, pentru că am obţinut un suport total din partea autorităţilor federale, cantonale şi municipale. Din punct de vedere fiscal, Elveţia se bucură de o stabilitate de zeci, sau chiar sute de ani. Există în Elveţia legi nemodificate de peste un secol, în comparaţie cu România unde facem faţă unei jungle legislative în domeniul fiscal. Codul fiscal se schimbă aproape în fiecare săptămâna, ceea ce face ca un exerciţiu financiar să înceapă într-un anumit cadru legislativ şi să se termine într-un cadru fiscal radical schimbat, ceea ce pentru antreprenori generează dificultăţi uriaşe. Aş aminti numai taxa pe stâlp, aberantă atât prin concept, cât şi prin cuantum.

De exemplu, în Elveţia impozitul pe infrastructura industrială este de 0,15% din valoarea de investiţie. În România taxa pe stâlp este de 10 ori mai mare ca în Elveţia.

Ce implică acest proiect la nivelul transferului de tehnologie?
Din punct de vedere al tranferului tehnologic, evident că experienţa acumulată în România în 20 de ani de activitate va fi esenţială în succesul demersului elveţian. Vom continua activităţile de cercetare-dezvoltare în România. Iniţiativa mea antreprenorială în Elveţia nu înseamnă desfiinţarea afacerilor din România, ci paralelizarea activităţilor, astfel încât să devenim mai eficienţi, cu o carte de vizită şi un "pedigris" mai vizibile şi mai atractive în piața internaţională. Ştim bine că eticheta Swiss Made vinde aproape prin ea însăşi.

Aţi primit titlul de Antreprenorul Anului 2014 din partea Ernst&Young. Ce consideraţi că v-a făcut să vă situaţi în fruntea antreprenorilor români şi ce îi sfătuiţi pe cei care investesc totuşi în cercetare pentru a vă urma ca model?
Am fost surprins să fiu nominalizat printre finalişti. Surpriză a fost şi mai mare să constat că am adjudecat acest prestigios titlu. Fără îndoială juriul a luat în calcul, dincolo de o grilă simplistă de evaluare a cifrelor, potenţialul de viitor al acestei afaceri. Vorbim de scannerul de avioane pe care am început să îl marketăm în toată lumea. Capacitatea juriului de a vedea peste un orizont de 2-3 sau 5 ani, de a simţi dincolo de potenţialul strict de business, cifre venit-profit şi impactul social şi global asupra întregii societăţi al acestei iniţiative a făcut probabil ca decizia să fie luată în favoarea mea. Juriul a văzut un potenţial uriaş de dezvoltare al afacerii AERIA, care poate plasa România la originea unui proces de reglementare în securitatea aviatică. Avem şansa ca într-un orizont de maximum 10 ani toate aeroporturile internaţionale să fie dotate, prin adoptarea de proceduri de securitate obligatorii, cu această tehnologie. Faptul că originea acestei tehnologii este în România constituie o mândrie naţională.

Titlul de Antreprenorul Anului este fără îndoială important prin el însuşi. În plus, îmi permite să reprezint România în finala mondială a competiţiei "Antreprenorul Anului", care va avea loc în iunie 2015 la Monte Carlo și care asigură o vizibilitate deosebită. Va fi primul an în care România are un finalist şi încep de pe acum să mă pregătesc pentru acest moment deosebit. Sper să reprezint cu cinste România, având în această finală mondială o platformă de vizibilitate extrem de mare.

Am cunoscut tineri liceeni/studenţi extrem de talentaţi la Salonul de Invenţii pentru Tineret, la târgul Gaudeamus. L-am văzut pe Ionuț Budişteanu, un tânăr extrem de inventiv, care pare să se piardă în încercări de a-şi vinde invenţiile la târguri diferite, în căutare de capital. Ca mulţi alţii, este lipsit de bază materială pentru a dezvolta ceva spectaculos. Ce sfaturi daţi pentru tinerii cu rezerve de creativitate uriaşă? Cum îi sprijiniţi?
Dintotdeauna am avut preocuparea strategică de a susţine atât formarea profesională a tinerilor foarte talentati în tehnologie, cât şi iniţiativele lor antreprenoriale. Povestea noastra de succes, posibilitatea de a oferi modele și de a motiva pe tinerii care doresc să facă o cariera în cercetarea aplicativă fac parte din preocuparile mele cu caracter permanent. Aş aminti doar pe Cornel Amăriei, student la Universitatea Jacobs din Bremen, unde studiază ingineria sistemelor, şi cu care deja avem iniţiate activităţi de antreprenoriat. Alti tineri ne-au trecut recent pragul, au intrat în colectivul nostru şi se antrenează pentru a fi câştigătorii ediţiilor viitoare ale competiţiilor naţionale şi internaţionale. Primim în mod regulat corespondenţe din partea unor astfel de tineri pe adresa Centrului Est- European pentru Cercetări Aplicative Interdisplinare, care funcţionează ca platformă de întâlnire a ideilor şi de rafinare a celor cu potenţial economic. Ideile de afaceri pe care le considerăm deosebite le susţinem financiar. Zilele acestea s-au desfaşurat în cadrul firmei noastre mai multe teste realizate de un alt student din anul I, care a dezvoltat un sistem nou de proteză electromecanică pentru articulaţia genunchiului.

Suntem aproape de tinerii care doresc să-şi convertească ideile în prototipuri, în modele funcţionale...Tinerii au acces gratuit la infrastructura noastră, dar şi la sfaturile pe care le pot da seniorii noştri, mai ales în sensul temerarii unor abordări suprarealiste asupra tehnologiei, fără să le atenuăm astfel avântul, sau să le tăiem aripile. Încercăm să suplinim sfaturile lui Dedal care l-ar fi putut ajuta pe Icar ...

Vorbiţi-ne despre performanţele înregistrate în cadrul proiectului „Sistem Avansat Radiografic Digital cu Doza Redusă (SARED)”, la care lucrează numeroase echipe multidisciplinare de medici imagişti, de softişti, dar şi de fizicieni. Prezentă şi în cadrul invenţiilor Roboscan, cercetarea la frontiera mai multor discipline este cea care a condus numeroase proiecte spre reuşită. Agregarea unor astfel de echipe mixte, care să lucreze la proiecte de graniţă, multidisciplinare, este unul dintre atuurile Dvs?
Am să pornesc de la SARED ca studiu de caz. Suntem spre finalul proiectului, avem un prototip funcţional 100%. Deja am început demersurile pentru aprobări, omologări, certificări, proiectul este matur din puct de vedere tehnologic, chiar are un concept de piaţă gata pentru a fi lansat în producţia de serie. Este un proiect de succes pentru că ne-am atins 100% obiectivele propuse, şi anume de a construi în România un aparat de radiologie cu o doză de radiaţii mai mică decât a concurenţei şi cu o rezoluţie a imaginii superioară acesteia. Nu în ultimul rând am realizat şi un design atractiv, o estetică deosebită a produsului, ceea ce ne încurajează să credem că debutul în tehnologia medicală a fost făcut cu dreptul.

Revenind la cum este posibilă performanţa în domenii atât de înalte tehnologic, secretul reuşitei este capacitatea de a agrega echipe interdisciplinare. Nu întâmplător centrul pe care l-am înfiinţat în urmă cu trei ani se cheamă Centrul Est-European de Cercetare Aplicativă Interdisciplinară, unde avem resurse care acoperă majoritatea domeniilor în care suntem implicaţi: fizică nucleară, dezvoltarea de hardware şi software, automatizări industriale, acţionari hidraulice, pneumatice sau electrice, mecanică, pornind de la mecanisme de fineţe până la manipularea de precizie a unor echipamente de ordinul zecilor de tone. Este remarcabilă o capacitate atât de diversă într-un colectiv atât de restrâns.