Revista >> Iunie - Iulie 2015 [Nr. 176] >> Comunicatii

Ce schimbări poate produce Agenda Digitală pentru România?

Luiza Sandu

22 Iunie 2015

România are, din luna aprilie, o Strategie Națională privind Agenda Digitală. După primele consultări publice, în octombrie 2013, documentul aprobat de Guvern luna trecută preia și adaptează la situația țării noastre elementele Agendei Digitale pentru Europa, una dintre cele şapte iniţiative pilot ale Strategiei Europa 2020.

„Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020”, elaborată de Ministerul pentru Societatea Informaţională, defineşte patru domenii de acţiune:
• e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing şi Social Media – domeniu prin care se vizează creşterea eficienţei şi reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei;
• TIC în educaţie, cultură şi sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;
• TIC în e-commerce, precum şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României şi sprijină creşterea economică în domeniul privat;
• Broadband şi servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.

Odată cu această strategie s-a rezolvat, deocamdată pe hârtie, și spinoasa problemă a trasării unui cadru de interoperabilitate, pe care Ministerul Societății Informaționale s-a chinuit să-l realizeze încă din primul mandat al lui Dan Nica. Adică acum mai bine de 10 ani.

Actualul ministru, Sorin Mihai Grindeanu, e optimist și declară că Agenda Digitală defineşte rolul major pe care utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europa 2020.
„Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România este un document cadru mult aşteptat de către întreaga piaţă de IT&C şi de către autorităţi. Pasul următor este să dăm drumul cât mai repede politicilor şi programelor din domeniile de interes, astfel încât să vedem o schimbare vizibilă social în utilizarea tehnologiei în România”, a declarat Sorin Mihai Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională.

Necesarul total de investiţii pentru implementarea completă a viziunii strategiei este de 3,9 miliarde de euro. Impactul direct şi indirect asupra economiei poate fi tradus într-o creştere a PIB de 13%, creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi reducerea costurilor administraţiei cu 12% în perioada 2014-2020, conform informațiilor primite de la MSI.

Telecomunicațiile – considerate sursă de venituri și nu motor de creștere economică
Piața IT&C și autoritățile locale așteptau această strategie, care reprezintă una din condițiile accesării fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014-2020.
„Agenda Digitală pentru România 2020 nu este o inițiativă românească, ci una a Uniunii Europene. Mai mult, aceasta ne-a tot « împins de la spate» să o elaborăm, să o finalizăm, amenințându-ne cu pierderea de fonduri. O primă versiune a agendei era pusă în consultare în octombrie 2013. Aici, pentru Domeniul de acţiune IV: Banda largă şi infrastructura de servicii digitale nu era prevăzută finanţare, ci doar vorbe: «încurajarea», «îmbunătăţirea», «simplificarea» etc., deşi se recunoştea diferenţa de dezvoltare dintre rural şi urban, dintre România și UE”, subliniază dr. Nicolae Oaca, analist telecom.
În iunie 2014 apăreau în presă criticile Comisiei Europene la proiectul oficial al strategiei pentru absorbţia fondurilor europene din perioada de programare 2014-2020. Referitor la Agenda naţională digitală a României, Comisia cerea să îmbunătățească proiectul, „care ar trebui să fie modernizat conform observațiilor deja emise de către serviciile Comisiei”.
Astfel, în 11 iulie 2014 ministerul punea pe site o nouă versiune a strategiei, care repara şi eroarea, prevăzând finanţare pentru accesul la rețele de mare viteză.

Strategia fixează, pentru România anului 2020, atingerea următorilor indicatori:
• cel puţin 35% dintre cetăţeni să utilizeze sistemele de e-Guvernare;
• cel puţin 60% dintre cetăţeni să utilizeze cu regularitate internetul;
• cel puţin 30% dintre cetăţeni să facă achiziţii on line;
• o acoperire cu reţele de comunicaţii în bandă largă (peste 30 Mbps) de minim 80%.

„Strategia privind Agenda Digitală reprezenta una din condițiile (condiţionalitate ex-ante) pentru alocarea fondurilor europene în perioada 2014-2020, îndeplinirea acestei condiţionalităţi fiind consemnată « numai atunci când versiunea finală a Agendei Naţionale Digitale va fi finalizată şi adoptată», adică în 7 aprilie 2015. Obiectivele impuse prin strategia aprobată în aprilie de guvern încearcă să ne apropie de obiectivele impuse de CE pentru anul 2020, rămâneri în urmă fiind acceptate la acoperirea cu reţele de mare viteză (80% față de 100%), datorat foarte probabil investițiilor insuficiente”, consideră dr. Nicolae Oacă.

Analistul telecom menționează că o acoperire scăzută va avea ca efect o utilizare mai scăzută, condamnând astfel România să-şi păstreze locul codaș în UE.
„Din nou, nu se înţelege că telecomunicațiile sunt un motor de creștere economică – creșterea cu 10% a utilizării internetului provoacă o creștere cu circa 1,5% a PIB-ului, prin faptul că în noile zone racordate la Internet afacerile se pot desfășura mult mai ușor. Guvernul încă mai consideră telecommunicațiile drept sursă de venituri pentru buget și nu motor de creștere economică și ca atare nu numai că nu investește cât ar trebui să recuperăm decalajul economic față de restul UE, dar ia «bani» din telecomunicații pentru a alimenta «găurile negre» ale economiei naționale. Așa se face că cele peste 682 de milioane de euro obținute din licitația de spectru din anul 2012 nu s-au folosit pentru Agenda România Digitală 2020, pentru conectarea Românei la rețele de mare viteză, pentru creșterea gradului de adopție a Internetului, pentru creșterea economiei naționale. Și exemplele ar putea continua cu «taxa pe stâlp», cu banii obținuți din vânzarea de active etc. România este, alături de Bulgaria, ultima țară în UE din punctul de vedere al utilizării Internetului și, nu întâmplător, PIB-ul nostru este tot pe ultimul loc în clasamentul UE”, conchide dr. Nicolae Oacă.

Bogdan Manolea, director executiv APTI (Asociația pentru Tehnologie și Internet) nu crede că această strategie are o importanță practică.
„Strategia ca strategia, contează mai mult implementarea. Că strategia e lipsită de nişte elemente clare cu privire la ce anume se va finanţa şi cum şi cât e mai puțin important. Importanţa ei este însă legată de Strategia pentru piaţa unică digitală şi de faptul că vor exista nişte fonduri structurale în perioada următoare, inclusiv pentru domeniul IT, care probabil că trebuie să fie alocate pe baza strategiei. Din punctul nostru de vedere, strategia nu are o importanţă practică”, mai spune Bogdan Manolea.