Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Deschideri noi īn cercetarea marină din Romānia

24 August 2015




Beneficiile participării
Nodulii polimetalici sunt întâlniţi şi în apele teritoriale româneşti din Marea Neagră, în zona cu Modiolus, la adâncimi cuprinse între 80 şi 100 m. Dimensiunile lor, precum şi abundenţa sunt mult mai mici, ceea ce nu-i face atractivi din punct de vedere economic, interesul pentru aceşti noduli fiind exclusiv ştiinţific. Pe de altă parte, nicio companie din România nu pare a fi interesată, cel puţin în prezent, de obţinerea de licenţe de exploatare în zonele cu noduli. Cele două aspecte enumerate conduc la ideea că principalele beneficii obţinute de GeoEcoMar prin participarea în acest proiect şi, în special, la această expediţie sunt în planul imaginii, precum şi în cel al creşterii performanţelor ştiinţifice.

Profesionalismul cu care s-a lucrat la bordul navei şi se lucrează în laboratorul GeoEcoMar contribuie la o mai mare apreciere a specialiştilor GeoEcoMar în rândul cercetătorilor din cele mai respectate institute de cercetare şi universităţi din Europa, ceea ce, în mod firesc, va conduce la viitoare colaborări şi la o extindere a ariei de cercetare a GeoEcoMar şi către alte mări şi oceane.

Modul în care proiectul abordează evaluarea impactului ecologic al activităţilor antropice offshore, metodele moderne de monitorizare şi cercetare, precum şi echipamentele folosite pot şi trebuie să contribuie la o îmbunătăţire ulterioară a strategiilor de elaborare a unor astfel de studii pe care GeoEcoMar şi alte institute de cercetare le vor desfăşura în Marea Neagră.

Resursele minerale non-energetice subacvatice
Depozitele de minerale subacvatice, în special metalele pe care acestea le conţin, prezintă o importanţă crescândă pentru dezvoltarea tehnologică. Creşterea consumului de materiale şi cererea tot mai mare pentru metalele preţioase au dus la scăderea stocurilor globale terestre de resurse minerale brute, conducând astfel la creşterea, la nivel global, a preţurilor metalelor valoroase (WTO, 2010). Progresele tehnologice, precum şi preocuparea legată de securitatea aprovizionării, au încurajat companiile miniere să ia în considerare ceea ce le poate oferi fundul mărilor şi oceanelor. Se estimează că până în 2020, 5% din resursele minerale non-energetice ale globului pot fi extrase de pe fundul oceanelor; iar acest procent poate creşte la 10% până în 2030. Cifra de afaceri globală din zona mineritului subacvatic este estimată să crească de la „aproape nimic” până la 5 miliarde de euro în următorii 10 ani şi până la 10 miliarde de euro în 2030 (EC, 2012).

Principalele depozite de minerale marine întâlnite la mare adâncime sunt crustele feromanganoase bogate în cobalt, depozitele de sulfuri polimetalice şi nodulii manganoşi (polimetalici) de pe câmpiile abisale. Nodulii polimetalici (bucăţi de rocă cu dimensiuni ce variază între 5–10 cm, formaţi din hidroxizi de fier şi mangan şi conţinând metale preţioase, printre care nichel, cupru, litiu, etc) se întâlnesc în toate mările şi oceanele lumii (chiar şi în unele lacuri). Câmpuri importante de noduli manganoşi sunt localizate în Oceanele Pacific şi Indian, cea mai importantă concentrare cunoscută fiind zona Clarion Clipperton Zone (CCZ), localizată în partea central-estică a Pacificului şi având o suprafaţă de 4,5 millioane km2. Până în prezent, ISA a acordat 12 licenţe pentru exploatarea câmpurilor de noduli manganoşi în această arie, printre ţările europene ce deţin licenţe de exploatare numărându-se Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Polonia şi Marea Britanie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite