Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

La debutul unei noi paradigme mentale a muncii

Alexandru Batali

20 Mai 2016

Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de muncă după acest concediu (46%). Aproape jumătate (46%) dintre respondenții angajați în muncă beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere. Cu toate astea, peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel global.

„Suntem la începutul unei etape de transfer a responsabilității de la o generație la alta. Acest lucru se întâmplă, ca de fiecare dată în istorie, printr-un amplu proces de schimbare intenționată, de învățare şi de adaptare. Avem nevoie de o maturizare a relațiilor dintre generații, iar acest lucru va fi posibil doar prin exercițiul leadership-ului autentic”, declară Andreea Mihnea, director resurse umane, EY România.

Orizontul și provocările Generației Z
Dacă situaţia legată de generaţia Y impune adoptarea de măsuri rapide cu spectru larg, lucrurile sunt departe de a se opri aici. De ce? Deoarece la orizont a apărut deja Generaţia Z, o generaţie cu totul diferită de tot ceea ce am văzut până acum. S-au spus multe lucruri despre generaţia mileniului, însă Generaţia Z este prima cu adevărat digital nativă.

Un alt studiu EY recent arată că membrii acestei generaţii sunt primii crescuţi cu social media, primii crescuţi prin folosirea tehnologiei mobile şi cu siguranţă primii care au crescut prin folosirea tehnologiei video mobile. De la înfiinţarea YouTube, în 2005, cei mai mulţi membri ai generaţiei mileniului îşi amintesc de existenţa unei lumi fără video mobil – în vreme ce cei mai mulţi membri ai Generaţiei Z nu îşi amintesc de aşa ceva.

Numită uneori iGeneration, generaţia post-milenială sau îngrămădită sub titulatura mai generală de nativi digitali, Generaţia Z se referă la cei născuţi de la mijlocul anilor 1990 şi reprezintă circa 25% din populaţia planetei. În proporţie de 91%, adolescenţii care compun această generaţie, adică nucleul Generaţiei Z, dispun de acces la smartphone. 69% dintre ei au acces la tabletă şi 90% se uită zilnic pe YouTube.

„Pentru o generaţie care creşte la umbra unei diversităţi şi avalanşe tehnologice fără precedent, noile inovaţii nu mai sunt socotite ca disruptive. Ele reprezintă noua normalitate. Inovaţii precum realitatea virtuală, maşinile fără şofer şi capacitatea de a-şi imprima 3D batoane de ciocolată nu mai surprind membrii Generaţiei Z. Aceştia aşteaptă doar următoarea iteraţie din proces şi vor să joace un rol în proiectarea acestei iteraţii”, explică Elena Badea, marketing director, EY Romania.

Deja se ştie că membrii Generaţiei Z sunt cei mai dispuşi să cedeze date personale, plecând de la prezumţia că va exista un schimb de valoare. În acelaşi timp, derularea unei poveşti este importantă pentru membrii Generaţiei Z. Acestora le pasă mult de experienţele fluide şi angajamentul de valoare care se transformă mai degrabă în relaţii continue decât în tranzacţii.

Faptul că, în aceste circumstanţe, cea mai tânără generaţie devine, de fapt, generaţia ideală de consumatori pentru universul digital nu trebuie să mai suprindă pe nimeni. Întrebarea fundamentală care se pune este următoarea: Cum va arăta universul muncii peste zece ani, atunci când membrii Generaţiei Z vor ajunge să fie forţa de muncă tânără şi dinamică de pe piaţa muncii, iar membrii Generaţiei Y vor ajunge să ocupe poziţiile manageriale din companii şi organizaţii? Totul petrecându-se într-un univers în care viaţa va fi în bună parte digitizată.