Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

IMT Bucureşti, retrospectiva ultimilor 20 de ani de evoluţie

Acad. Dan Dascalu

20 Mai 2016

Fotografia este realizată în anul inaugurării IMT-MINAFAB (2009) şi ilustrează capabilităţile unice de care dispunea deja institutul prin combinaţia dintre micro- şi respectiv nanotehnologii. Imaginea reprezintă un vehicul de test pentru caracterizarea electrică a nanofirelor de polimer, depuse în poziţii aleatoare pe substrat. Nanofirele sunt contactate cu trasee de platină de 40 nanometri lăţime, a căror depunere este indusă prin fascicul de electroni (EBID) într-o instalaţie tip EBL (litografie cu fascicul de electroni). Traseele late sunt realizate prin fotolitografie (scară micronică) şi ele pot fi conectate cu uşurinţă într-un circuit electric. Este aşa numita tehnică „mix and match”, care permite contactarea „nanostructurilor” (Dr. Adrian Dinescu).

Modul în care a fost conceput şi funcţionează centrul de servicii IMT-MINAFAB (IMT centre for MIcro- and NAnoFABrication) este explicat şi exemplificat într-un articol recent: D. Dascălu s.a. „Infrastructura de cercetare a IMT – o platformă pentru interacţiune şi parteneriat”, Market Watch, noiembrie – decembrie 2015. Experienţa acestei infrastructuri este valoroasă în perspectiva inaugurării (2015) a bazei de date ERRIS (proiect UEFISCDI, www.erris.gov.ro), care îşi propune să inventarieze serviciile oferite de întreaga infrastructură de cercetare din România.

IMT în programele europene: o participare record pentru institutele naţionale
Participarea IMT la proiectele europene este strâns legată de programele cadru. Primele rezultate consistente au fost cele din PC 6 (2003-2006), dar ele au fost precedate de traseul de excepţie al proiectului MEMSWAVE (1998-2001): primul proiect european în tehnologia informaţiei coordonat de o organizaţie din estul Europei şi primul proiect din estul Europei nominalizat (2002) pentru Premiul Descartes, care se acordă pentru cea mai bună colaborare europeană în cercetare. Realizarea aparţine Dr. Alexandru Muller, şeful laboratorului de dispozitive de microunde provenit din fostul ICCE. Workshop-ul internaţional MEMSWAVE (dedicat microsistemelor pentru microunde şi unde milimetrice) şi-a continuat existenţa şi după încetarea proiectului, desfăşurându-se în fiecare an în altă ţară europeană şi revenind în 2016 în România.

În PC6 IMT a coordonat trei proiecte suport care au implicat reţele de organizaţii din România (ROMNET-ERA), din estul Europei (MINAEAST-NET) şi din întreaga Europă (MINOS-EURONET). Ultimele două au fost focalizate pe micro-nanotehnologii (respectiv micro-nanosisteme). Aceste proiecte au facilitat integrarea în ERA (European Research Area) a organizaţiilor de cercetare din România şi au contribuit la vizibilitatea IMT.

IMT a mai fost implicat şi în alte 12 proiecte din PC6, o treime dintre acestea fiind reţele de excelenţă (şi acestea au facilitat contactele IMT în aria sa de interes). A fost un prilej de a constata importanţa excepţională pe care a avut-o orientarea din start a domeniului de activitate al institutului către tematici de interes în UE. Succesul IMT în PC6 este cu atât mai remarcabil cu cât a fost înregistrat într-o perioadă în care institutul dispunea de o infrastructură experimentală învechită. Calitatea cercetătorilor a fost mai importantă.

Îmbunătăţirea bazei materiale a cercetării se reflectă abia în participarea la PC7. Deşi numărul total al proiectelor (11) este mai mic decât în PC6, numărul proiectelor efective de cercetare a crescut şi printre ele sunt două proiecte de mare anvergură (large-scale integrating, collaborative projects). Menţionăm şi proiectul de finanţare (2008-2011) a centrului de excelenţă european cu acronimul MIMOMEMS. La cele de mai sus se adaugă un număr egal de proiecte desfăşurate în programe europene finanţate în paralel, dintre care trebuie menţionate patru proiecte în programul de mare anvergură JTU ENIAC (Joint Undertaking în Nanoelectronics, parteneriat public privat). Trebuie menţionat şi faptul că în timp ce în PC 6 ţările din estul Europei au fost încurajate (era “politic”, de pildă, ca în reţelele de excelenţă să intre şi parteneri din est), în PC 7 organizaţiile din noile state membre au concurat “pe picior de egalitate” cu cele – mult mai bine dotate şi experimentate - din Europa de vest.

IMT are cea mai bună performanţă în atragerea de fonduri din PC7 dintre toate institutele naţionale din România, fapt consemnat de către un raport al Comisiei Europene (Innovation Report, June 2011). Un alt raport (Agenda Digitală), apărut mai târziu, plasează IMT ca cel mai competitiv institut din România în programul de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC) din PC7, ceea ce scoate în evidenţă faptul că performanţa institutului se datorează de fapt competitivităţii în domeniul microsistemelor (MEMS), ţinta iniţială formulată încă de la apariţia institutului. Fapt este că participarea la PC6 şi PC7 (unele proiecte sunt în derulare şi în acest moment) constituie una din cele mai remarcabile reuşite ale institutului. Implicarea în cooperarea europeană a cercetătorilor din diverse generaţii le-a adus un plus de experienţă şi încredere în propriile forţe.

Perspective pe termen scurt şi mediu
Într-un articol recent (cover story Market Watch, martie-aprilie 2016), intitulat “IMT relasează ofensiva high-tech via CENASIC: un centru performant de nanotehnologie şi nanomateriale bazate pe carbon”, elaborat de un colectiv (Raluca Muller s.a.) se arată cum noul centru contribuie la amplificarea ofertei platformei tehnologice a IMT-MINAFAB, bazată pe interacţiunea dintre patru tehnologii generice esenţiale (TGE): micro-nanoelectronica, fotonica, nanotehnologia, materialele avansate. La începutul anului 2016 IMT şi-a conturat o nouă strategie (Plan de dezvoltare instituţională, 2016-2020), care pune un accent deosebit pe utilizarea acestor tehnologii generice, element cheie al politicii de competitivitate industrială a Uniunii Europene (Dan Dascălu, „IMT 2020 - o viziune high-tech”, Market Watch, ianuarie – februarie 2016).

Oferta IMT adresată industriei s-a materializat, printre altele, în propunerea de proiect „Parteneriat în exploatarea Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE), utilizând o PLATformă de interacţiune cu întreprinderile competitive (TGE-PLAT)”. Este vorba de o propunere legată de prioritatea de specializare inteligentă „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, Securitate şi Spaţiu” şi care a obţinut 98 de puncte în competiţia de proiecte de tip G din PoC CDI, fonduri structurale).

Competenţele şi infrastructura experimentală a institutului pot fi însă larg folosite, nu numai în inovare, ci şi în cercetarea interdisciplinară şi în educaţie, în colaborare cu alte organizaţii de cercetare şi cu universităţile.Principala provocare pentru IMT este acum aceea de a-şi redefini oferta de colaborare pe plan naţional şi internaţional, într-un mod care să valorifice potenţialul său uman şi material.