Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laser Valley – Land of Lights: imaginea dezvoltării teritoriale inteligente

23 Martie 2017




Aş completa cu un aspect”, adaugă Corina Chirilă. „Până acum, Universitatea a avut acest rol de coordonator între diverse entităţi, îndreptându-le spre o direcţie cât de cât conturată. Ceea ce a reieşit evident din întâlniri a fost conflictul de viziuni. Acest conflict pleacă de la scara micro a problemelor foarte concrete ale oraşului Măgurele şi ajunge la scară macro. Eu cred că acest conflict între cele două viziuni ţine proiectul mai mult sau mai puţin pe loc. În esenţă, principiul documentaţiilor de amenajare a teritoriului este în mare măsură normativ, adică orientat către întrebarea: Ce ar trebui să fie? În cazul Măgurele s-a dovedit că e foarte greu să construieşti un cadru normativ coerent, care să câştige aderenţa tuturor municipalităţilor implicate. Acestea au obiective de dezvoltare foarte clare şi uneori extrem de pragmatice, care tind uneori să fie fracturate de la municipalitate la municipalitate. Este însă pentru prima dată când o hartă comună de lucru constituie un pachet de negociere suficient de transparent pentru ca fiecare instituţie să-şi poată reorienta priorităţile într-un cadru mai larg”.




Problema coordonării

La orizont se prefigurează însă obstacole pe care proiectul trebuie sa le depăşească. Universitatea de Arhitectură și Urbanism a propus încă de la început lucrul pe trei scări: microteritorială, mezoteritorială şi macroteritorială. Dacă scara macroteritorială este cea mai întinsă, sub ea se află nivelul mezoteritorial, care cuprinde Bucureştiul, Ilfovul, judeţul Giurgiu, fiind cuprinsă între drumurile naționale DN5 şi DN6. La scară microteritorială, zona de studiu este compusă din cinci municipalități învecinate, la care se adaugă Bucureștiul și Măgurele. Dificultățile de coordonare între cele trei scări teritoriale încep însă de aici, deoarece corelarea documentațiilor de urbanism care reglementează dezvoltarea acestor municipalități se dovedește a fi extrem de dificilă.

Mai mult, peste toate acestea se suprapune și proiectul Laser Valley, care a apărut relativ târziu, în sensul în care el a fost demarat ulterior unor planuri urbanistice generale care, în unele cazuri, sunt aproape finalizate.

Prin lege, planul urbanistic general este obligat să preia prevederile planului de nivel superior, în cazul nostru planul de amenajare a teritoriului la nivelul judeţului Ilfov", spune Andrei Mitrea. „Ei bine, situaţia se complică aici, deoarece noul Plan de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) Ilfov a fost scos la licitaţie şi probabil va intra în lucru destul de curând. În plus, ar mai trebui să existe o corespondență orizontală între Planurile Urbanistice Generale ale municipalităților din jurul orașului Măgurele, inclusiv Bucureștiul. Din păcate însă, există un decalaj între datele lor de elaborare și avizare, care le face aproape imposibil de armonizat. Peste toate astea, proiectul Laser Valley încearcă să construiască un set de priorităţi care să nu dezavantajeze nicio municipalitate”.

Toate cele de mai sus înseamnă o cantitate mare de date, care va trebui gestionată. În acest moment unele seturi de date sunt gestionate de autoritățile locale. În plus, există multe seturi de date incomplete. De exemplu, părţi din cadastru nu au fost încă terminate. Mai mult, există seturi de date încă insuficient armonizate. Iar peste toate astea, există seturi de date la care nu există încă acces liber.



Într-un asemenea context, există două tipuri de abordări posibile. O abordare ia în calcul constituirea unui grup de experţi, care să aducă datele într-o formă inteligibilă pentru toată lumea. La polul opus, există o abordare care începe să prindă din ce în ce mai multă aderenţă şi care ia în calcul prelucrarea acestor date de către o comunitate largă, pasionată şi dedicată. Un fel de comunitate open source.

Avantajul grupului de specialişti este acela al lucrului după standarde clare și coerente. Dezavantajul constă însă în presiunea enormă exercitată asupra unui astfel de grup. Cealaltă variantă înseamnă standarde ceva mai flexibile, ceea ce poate duce la apariţia unor probleme de coerenţă şi de integrare a datelor. Pe de altă parte, comunitatea open source are un avantaj enorm: pasiunea, interesul şi capacitatea de a atrage atenţia asupra unor teme de cercetare în sens larg. Între cele două extreme există însă o suită de variante de compromis care pot fi gândite.

Înfiinţarea unei structuri de guvernanță a proiectului, o necesitate vitală
Pentru a face faţă provocărilor apărute, nevoia care se conturează tot mai puternic pare a fi cea a înfiinţării unei structuri de guvernanță a proiectului, un mecanism care să orchestreze dezvoltarea acestui ecosistem de știință, de inovare și de antreprenoriat. O parte din instrumentele de lucru se vor axa pe asigurarea platformei de dialog public-public și public-privat, precum și pe asigurarea cadrului instituțional necesar pregătirii strategiei de dezvoltare și a planului de implementare, pe coordonarea comunicării și a dialogului cu instituțiile finanțatoare internaționale etc. Un rol important al acestei structuri va fi și acela de informare periodică a Guvernului, a Parlamentului, a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a cetățenilor cu privire la etapele de dezvoltare ale proiectului Laser Valley.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite