Revista >> Aprilie 2017 [Nr.193] >> Cover Story

Institutul de Ştiinţe Spaţiale, 60 de ani de ascensiune ştiinţifică

Alexandru Batali

27 Aprilie 2017

Pentru atingerea acestor obiective strategice de cercetare-dezvoltare ale Institutului de Ştiinţe Spaţiale a fost de asemenea elaborat un Plan de stimulare a dezvoltării de noi direcţii şi activităţi de cercetare corelat cu aceste obiective.
La finalul anului 2016, prezenţa ISS pe podiumul Scimago şi în top-ul Nature certifică, în mod real şi simbolic, faptul că noua strategie a Institutului şi planul său de dezvoltare sunt performante, criteriile care trebuie îndeplinite pentru a ocupa poziţii cât mai avansate în aceste clasamente mondiale vizând acoperirea unor indicatori de excelență pe parte de cercetare, inovare şi impact social sau analiza producţiei ştiinţifice la nivelul celor mai prestigioase jurnale ştiinţifice internaționale.

Un viitor cu multe provocări și necunoscute

Cercetătorii din cadrul ISS sunt pregătiţi în 2017 și pe viitor să facă faţă noilor provocari ştiinţifice, în ciuda unui cadru naţional nu foarte favorabil, cel puţin până în acest moment. Cu toate acestea „ [...] în acest an şi pe termen mediu avem în vedere dezvoltarea de noi direcții de cercetare bazate pe experiența acumulată în proiectele şi activitățile precedente, cum ar fi în domeniul undelor gravitaționale. Pe acest plan, o prioritate este admiterea Institutului de Științe Spațiale în cadrul colaborării asociate cu misiunea spațială LISA pentru studiul undelor gravitaționale”, apreciază dr. Mihnea Popescu, şeful Laboratorului de Astrofizica, Fizica Energiilor Înalte şi Tehnologii Avansate.

Pentru dr. Vlad Popa, secretarul ştiințific al Institutului de Ştiinţe Spaţiale, pe fondul întârzierilor de finanţare a programelor naţionale, precum şi a incertitudinilor legate de acestea, „principala provocare pentru anul în curs este menţinerea pe linia de plutire a domeniilor de cercetare în care ISS are rezultate. În acest context, această misiune este cu atât mai puternică cu cât în unele din aceste domenii ISS deţine monopolul la nivel naţional, iar un eşec ar pune sub semnul întrebării viitorul lor în România. Nici pe termen mediu ISS nu doreşte să construiască castele pe nisip. Desigur, avem obiectivele noastre, unele sunt chiar ambiţioase, dar în condiţiile în care evoluţia cercetării în ţara noastră este prea mult condiţionată de factorul politic, atingerea țintelor propuse este nesigură. Nu putem, din păcate, conta pe capacitatea decidenţilor politici de a aprecia semnificaţia şi priorităţile reale ale dezvoltării ştiinţei romaneşti. Un obiectiv minimal ar fi menţinerea (şi susţinerea) direcţiilor de cercetare în care ISS este consacrat pe plan european şi mondial”.

Care este potenţialul ISS, ce viitor promițător pe termen lung poate avea Institutul? În urma procesului de evaluare internaţională a instituţiilor de cercetare din România, desfăşurat în 2012, ISS a obţinut alături de INFLPR calificativul A+. Comisia de evaluare a recomandat de asemenea separarea ISS și transformarea sa în Institut Naţional de sine stătător. Conducerea şi cercetătorii ISS nu-şi pot imagina viitorul instituţiei fără să ia în considerare acest scenariu dezirabil. ISS este de altfel unicul institut românesc care prin specificul său acoperă toate aspectele ştiinţelor spaţiale - de la cercetarea fundamentală, la cea aplicativă şi tehnologică- iar rezultatele sale de excepţie, confirmate internaţional la cel mai înalt nivel, îl recomandă pentru a juca rolul de INCD cu drepturi depline.