Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Studiile pontice și programul de burse „Pontica Magna”

27 Septembrie 2017



Zece cercetători din cinci state post-sovietice au fost găzduiți în ultimul an academic de New Europe College (NEC) din București în cadrul unui program de burse doctorale și postdoctorale finanțat de Fundația Volkswagen (Germania) şi organizat în colaborare cu Wissenschaftkolleg zu Berlin. Succesul programului „Pontica Magna”, inițiat în 2015 (în continuarea unor programe similare) și adresat cercetătorilor din zona extinsă a Mării Negre, dovedește că România poate deveni, prin investiții adecvate în infrastructura academică de excelență și prin stipendierea decentă a bursierilor, un hub atractiv pentru resursele umane înalt calificate din zonele relativ instabile politic și economic din vecinătatea Uniunii Europene (precum statele din regiunea Mării Negre sau din Balcanii de Vest).



Rezultatele academice ale celor zece bursieri, selectați din mai bine de o sută de candidați eligibili, subliniază rapida integrare a cercetătorilor de top din regiune în circuitul academic global. Dincolo de problemele sistemelor de educație din statele în cauză (similare cu cele din România), internaționalizarea și mobilitatea academică încurajate și finanțate de Uniunea Europeană sau de sponsori privați, permit multor absolvenți valoroși să își continue formarea în unele dintre cele mai bune universități din lume. Prin invitarea câtorva dintre acești cercetători la București, NEC devine un important liant academic regional, contribuind la dezvoltarea unor rețele de colaborare științifică în statele din Sud–Estul și Estul Europei.

Creșterea interesului pentru regiunea extinsă a Mării Negre
Pe lângă colaborări la nivel instituțional și individual, programul „Pontica Magna” contribuie și la mai buna cunoaștere și înțelegere a trecutului și prezentului regiunii. În ultimul deceniu, opinia publică internațională pare să fi acordat o mai mare atenție evoluțiilor politico-militare din zona extinsă a Mării Negre. Anexarea Crimeii de către Federația Rusă sau conflictul din estul Ucrainei au stârnit maximă îngrijorare nu doar în cancelariile diplomatice, ci și în rândul publicului larg. Regiunea Mării Negre este tulbure din numeroase puncte de vedere, iar stabilitatea viitoare depinde de succesul unui proiecte politice de durată, de dezvoltarea economică și socială a statelor din zonă. Sunt necesare investiții care să creeze locuri de muncă și să crească nivelul de trai al locuitorilor. Este nevoie de multe alte lucruri, între care și o mai bună colaborare la nivel academic. Există deja câteva parteneriate între instituțiile de cercetare din regiunea extinsă a Mării Negre, dar cercetarea academică în regiune și despre regiune este încă insuficient dezvoltată.



Valoarea studiilor pontice.Teme majore
Studiile pontice, cercetările științifice legate de realitățile istorice și prezente ale regiunii extinse a Mării Negre, contribuie la lămurirea chestiunilor încă sensibile din trecutul său zbuciumat. Proiectele de cercetare ale celor zece bursieri din programul „Pontica Magna”, inovative metodologic și excelent susținute de surse, fac referire la episoade interesante pentru înțelegerea situației prezente a zonei din vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Trei teme majore par să lege cele zece proiecte: moștenirea imperială a regiunii, forme de coeziune comunitară și procesele complexe prin care elitele de toate felurile își dobândesc sau construiesc autoritatea.
Moștenirea imperială este încă foarte puternică în regiunea Mării Negre. Bizanțul, altă dată liant cultural și religios pentru zonă, a fost transformat într-un discurs ideologic al promotorilor cauzei creștine, în vreme ce rezultatele politicilor de colonizare promovate de imperiile otoman și rus se văd în structura etnică și religioasă a regiunii. Cu numeroase modificări de graniță în ultimele secole, zona este una fragmentată şi discontinuă. Istoricii Andrei Cușco și Alexandru Voronovici (Republica Moldova) studiază felul cum, în prima jumătate a secolului al XX-lea, autoritățile de la București și Moscova, precum și alți actori locali, s-au raportat, la nivel de ideologie și practică politică, la teritoriile din periferia moldovenească și transnistreană. Hărți mentale imprecise și identități ambigue definesc aceste regiuni de graniță, cum arată și studiile lui Alexander Polianichev (Ucraina) referitoare la zona Kubanului. Imaginația istorică locală și elemente legendare legate de respectivul spaţiu geografic ca refugiu al cazacilor zaporojeni au influențat afinitățile și loialitatea elitei intelectuale și administrative locale, contribuind la construirea națiunilor moderne.
Comunități și forme de identitate și coeziune comunitară sunt o altă temă majoră. În această privință abordările sunt diverse, adesea fiind avută în vedere identificarea patrimoniului și a rolului cultural al unei anumite comunități etnice sau religioase. Într-un asemenea demers, doctoranda Lusine Sargsyan (Armenia) a studiat manuscrisele armenești păstrate în câteva biblioteci din România (București, Ploiești, Gheorgheni, Frumoasa, Dumbrăveni), valoroase pentru detaliile legate de istoria diasporei armenești din România, dar și pentru circulația culturii scrise în întreaga regiune a Mării Negre. Interesante sunt și studiile Dianei Dumitru (Republica Moldova) despre formele de adaptare folosite de evreii din URSS, în primul deceniu postbelic, ca răspuns la creșterea sentimentelor antisemite ale autorităților și populației sovietice.
Nu în ultimul rând, o altă temă majoră este legată de felul în care elitele de toate felurile își dobândesc și mențin autoritatea. Excelent fundamentate metodologic și utilizând surse dintre cele mai diverse, aceste studii sunt la fel de relevante pentru a înțelege moștenirea culturală a regiunii extinse a Mării Negre. Conexiunile dintre lumea bizantină și cea islamică sunt avute în vedere de Sandro Nikolaishvilli (Georgia), care studiază felul cum se constituie în sursele epocii imaginea reginei Tamar (conducătoare a Georgiei în secolele XII–XIII), un model de construcție și transmitere a imaginii liderului politic prin utilizarea limbajul simbolic al autorității. La fel de interesant, Anna Adashinskaia (Rusia) studiază folosirea spațiului memorial de către elita moldovenească în secolele Evului Mediu clasic și influențele balcanice în organizarea acestui spațiu, simbol de autoritate și prestigiu social pentru comanditar și familia sa. Mai aproape de epoca actuală, corupția academică din Ucraina este studiată de Ararat Osipian (Ucraina), care demonstrează dimensiunile regionale ale comerţului cu titluri universitare, și ele folosite pentru a spori prestigiul social şi autoritatea publică ale posesorilor lor.
Și celelalte proiecte ale bursierilor programului „Pontica Magna” contribuie la cunoaşterea unor aspecte importante din trecutul și prezentul regiunii. Kirill Chunikhin (Rusia) urmărește felul în care arta americană a fost prezentată în URSS în perioada Războiului Rece, o contribuţie la modul în care arta este instrumentalizată ideologic în regimurile totalitare, iar Darya Malyutina (Rusia) analizează provocările etice cu care se confruntă cercetătorii interesați de Euromaidan și conflictul din Ucraina.
Adăugând acestor studii preocupările bursierilor români și internaționali găzduiţi de NEC, multe dintre ele referitoare tot la regiunea extinsă a Mării Negre, New Europe College este un important centru de cercetare pentru istoria și prezentul regiunii Sud–Estului și Estului Europei, parte a unei rețele active de colaborare dintre instituțiile academice din această regiune şi cele din restul Europei.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite