Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cum se poate schimba România prin învăţare?

12 Decembrie 2017



Atunci când vine vorba de programul Erasmus+, majoritatea îi asociază automat denumirea cu programele de mobilitate ale studenţilor. Firesc, având în vedere faptul că, în decurs de 30 de ani, 4,4 milioane de studenţi europeni au beneficiat de astfel de experienţe care le-au schimbat viaţa şi modul de a gândi. Potenţialul transformaţional al programului Erasmus+ nu se rezumă însă doar la această dimensiune, ci are efecte mai profunde.

Uneori, efectele pe termen lung ale programului Erasmus+ nu sunt vizibile pentru un observator extern. Pentru a le aduce în lumină, vă prezentăm succint un studiu de caz detaliat în cadrul conferinţei anuale de valorizare „Învaţă şi da mai departe“, care demonstrează ce valoare adăugată generează experienţele facilitate de programul Erasmus+ în România.

Totul începe de la nevoi
Exemplul ales este cel al Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, care se confruntă de mai mulţi ani cu nevoia specializării şi profesionalizării personalului de pregătire.
„Ne-am acreditat la Ministerul Educaţiei Naţionale în 2013, dar am pregătit mulţi ani personalul aşa cum ne-am priceput noi mai bine. Ne doream însă să ne perfecţionăm în didactica şi metodica pregătirii agenţilor şi nu găseam resursele necesare“, afirmă Anca Balcanu, reprezentantul SNAP Târgu Ocna în cadrul conferinţei organizate anual de către Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).
Soluţia identificată a fost iniţierea unui proiect de parteneriat strategic în domeniul pregătirii şi formării profesionale pe o durată de trei ani (2014-2017) prin intermediul programului Erasmus+. Proiect în care au cooptat alţi cinci parteneri internaţionali din Franţa, Polonia, Italia, Turcia şi Republica Molodova. Grupul ţintă al proiectului l-au reprezentat profesorii, formatorii şi instructorii implicaţi în procesul de pregătire al agenţilor.
„Trebuie să va mărturisesc că, la început, nu ne-a fost uşor să ne înţelegem, să spunem exact ce vrem. Toţi veneau cu teorii, cu formule de genul «Aşa se face la noi», dar pe noi ne interesa să găsim propria formulă prin care personalul nostru de formare să pregătească agenţii cât mai bine şi să facem acest poces instructiv-educativ cât mai eficient, insistând pe perspectiva practică. Şi până la urmă am reuşit. Cel mai mult ne-au ajutat în acest sens activităţile de învăţare pe termen scurt, în care se reuneau specialişti din diferite domenii şi prezentau cele mai bune practici în pregătirea personalului lor. Aceste activităţi au reprezentat, practic, esenţa întregului proiect“, explică Anca Balcanu.
Proiectul a inclus şapte întâlniri transnaţionale la care au participat 98 de persoane, alte 176 participând la activităţile de învăţare. Rezultatul final al proiectului s-a concretizat sub forma a două ghiduri de bune practici în domeniul pregătirii profesionale a agenţilor din penintenciare, care au fost diseminate în toate ţările partenere şi la nivel european, prin intermediul European Penitentiary Training Academies în Network (EPTAN), organizaţie reprezentativă pentru instituţiile de învăţământ din acest domeniu.



Rezultate mai valoroase
„Ghidurile au reprezentat doar rezultatele «primare» ale proiectului. Sunt foarte importante, desigur, însă am avut şi alte rezultatele, mai valoroase şi cu implicaţii mult mai ample. În primul rând ne-au venit idei, foarte multe idei, pentru că am avut posibilitatea să vizităm şi să vedem cum funcţionează instituţii de pregătire a personalului de penitenciare, foarte bine structurate şi foarte bine pregătite din punct de vedere al infrastructurii. Am preluat şi noi aceste modele, le-am asimilat şi adaptat la posibilităţile noastre şi a mers. De exemplu, am transformat podul şcolii noastre de la Târgu Ocna, un spaţiu imens care stătea nefolosit, într-un simulator. Pentru că am văzut lucrul acesta la francezi şi polonezi şi am vrut şi noi să avem aşa ceva. Acum avem simulatorul, este funcţional şi desfăşurăm în el activităţi practice de specialitate“, explică reprezentantul SNAP.
O idee o generează pe alta, aşa că, după realizarea simulatorului, conducerea şcolii de la Târgu Ocna a dorit ca, la finalizarea ciclului de şcolarizare al agenţilor de penintenciare, să poată evalua practic cum se descurcă efectiv aceştia la nivel procedural, emoţional şi la nivel de comunicare, într-o situaţie reală. Aşa că şi-au propus să obţină o modificare legislativă prin care să introducă noul tip de examinare. Şi, din nou, au reuşit – prin Ordinul nr. 115/C, din 12 ianuarie 2017, al ministrului justiţiei a fost schimbată metodologia de desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor prin introducerea componentei practice.



Mai atractivi pe plan internaţional
Rezultatele nu se opresc însă nici aici, pentru că proiectul susţinut prin intermediul programului Erasmus+ a contribuit substanţial şi la dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii, înlesnind comunicarea cu alte instituţii similare din alte ţări, un element important într-un sistem în care colaborarea se realizează dificil. „Am câştigat foarte mult pe zona cooperării internaţionale. De exemplu, deşi România a fost una dintre ţările fondatoare ale reţelei EPTAN, niciodată nu a avut capacitatea logistică şi conceptuală de a organiza întâlnirea anuală a acestei organizaţii şi nici de a susţine preşedinţia ei. Dar acum, prin acest proiect, am devenit foarte atrăgători. Întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii EPTAN pe parcursul proiectului şi modul în care am diseminat ceea ce am realizat şi ceea ce facem în continuare a avut impact. Astfel s-a decis ca, în 2019, România să deţină preşedinţia EPTAN şi va organiza întâlnirea anuală a organizaţiei la şcoala de la Târgu Ocna. Este o realizare extraordinară în zona noastră profesională şi o recunoaştere internaţională a şcolii noastre“, explică Anca Balcanu.
Atractivitatea crescută a şcolii de la Târgu Ocna este confirmată şi de solicitările şi oportunităţile de colaborare tot mai numeroase venite din partea partenerilor străini. O schimbare radicală faţă de situaţia anterioară, când partea română iniţia propuneri de colaborare către potenţiali parteneri internaţionali. O dovadă în acest sens este recentul protocol de colaborare încheiat de şcoală cu KRUS (Corecţional Service of Norway Staff Academy), prin intermediul căruia partenerul norvegian va implementa şi finanţa la Târgu Ocna o serie de facilităţi specifice (un simulator în aer liber, un amfiteatru, etc). Iar un alt protocol de colaborare, cu Academia de pregătire a personalului de penitenciare din Praga, este în curs de încheiere.

Concluzii
Aşa cum spuneam, potenţialul transformaţional al programului Erasmus+ este greu de evaluat dacă ne raportăm doar la rezultatele finale prevăzute scriptic. Impactul este mai amplu şi greu de intuit de un observator din afară, nefamiliarizat cu specificul problematicii.
Dar cel mai bine sintetizează acest lucru tot reprezentantul SNAP: „Suntem foarte mândri de ceea ce am reuşit să realizăm şi considerăm că acest program Erasmus+ a fost pentru noi un adevărat catalizator. Pentru că ne-a înlesnit creşterea, ne-a făcut să fim mai buni profesional, mai interesanţi şi mai atractivi pentru partenerii străini. Şi cred că toate acestea sunt rezultate cu adevărat extraordinare“.

Poliţia Capitalei, un alt beneficiar al formării continue
Povestea şcolii de la Târgu Ocna nu reprezintă o excepţie. O demonstrează şi alte studii de caz, cum este şi cel al proiectului iniţiat în 2013 de către Poliţia Capitalei, prin intermediul proiectului Erasmus+, care a urmărit dezvoltarea competenţelor structurilor specializate în combaterea infracţiunilor grave cu un grad crescut de violenţă. „Probabil vă întrebaţi ce caută Poliţia Română în acest context de educaţie şi formare. Vă mărturisesc că suntem foarte interesaţi de formarea continuă a colegilor noştri şi de faptul că trebuie să ne aliniem la cerinţele şi obiectivele europene. Infracţionalitatea nu are frontiere, de aceea schimbul de informaţii şi bune practici este esenţial pentru noi“, a explicat Adrian Jugănaru, reprezentantul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în cadrul evenimentului organizat de ANPCDEFP.
Pentru a răspunde acestei nevoi, Poliţia Capitalei a iniţiat un proiect în parteneriat cu două instituţii similare din străinătate – Polizei Berlin, Germania, şi Policja Slaska, Polonia – menit să faciliteze schimburile de experienţă cu privire la tehnicile şi modalităţile de acţiune ale poliţiei şi metodele de investigare a infracţionalităţii generate de grupurile infracţionale. Obiectivele urmărite în cadrul proiectului au fost constituirea unui fond de cunoştinţe de specialitate, transmisibil tuturor efectivelor implicate şi punerea bazelor pentru constituirea echipelor comune de lucru şi pentru schimbul operativ de date. Produsul intelectual obţinut s-a concretizat sub forma unui ghid de bune practici, care include şi un dicţionar de termeni juridici specifici, care a fost diseminat către 8.000 de lucrători din Poliţia Capitalei.
„Finalitatea proiectului nu s-a rezumat însă doar la atât. Schimburile de experienţă ne-au permis să contribuim cu mai multe idei şi sugestii, cum ar fi cea de creare la nivelul Poliţiei Române a Departamentului de Analiză Comportamentală, după modelul pe care l-am văzut la colegii din Polonia. Acest departament de «criminal profiling», cum este denumit în literatura de specialitate, este funcţional deja, în cadrul său lucrând 12 persoane. De asemenea, pe baza propunerilor noastre, Institutul Naţional de Criminalistică a fost dotat după modelul Poliţiei din Berlin cu un laser 3D, care ne ajută la investigarea infracţiunilor grave la faţa locului, iar Institutul Naţional de Medicină Legală cu un computer tomograf“, a detaliat reprezentantul Poliţiei Capitalei.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite