Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laboratorul de la Slanic, punte pentru colaborarea stiintifica internationala

24 Iulie 2006



Reprezentantul celui de al doilea partener IFIN-HH in proiectul laboratorului subteran in fond de radiatii ultrascazut amplasat in mina Unirea, profesor doctor Octavian Duliu (foto), de la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, a avut amabilitatea de a ne acorda cateva explicatii referitoare la aceasta premiera stiintifica nationala.

- De ce este atat de important un laborator subteran pentru lumea stiintifica romaneasca?
Octavian Duliu
Prof. dr. Octavian Duliu: Atunci cand vrei sa masori radioactivitatea unui corp oarecare, la nivelul solului, masurarea este influentata de radiatiile naturale care sunt la suprafata. Exista, de altfel, si o regula – nu poti sa masori radioactivitatea unui corp oarecare care sa fie mai mica decat cea a fondului natural de radiatii. In orice laborator amplasat la suprafata acest fond de radiatie este amplificat de constructia de beton din exterior. Betonul contine trei elemente radioactive naturale uraniu, toriu si potasiu 40, iar orice s-ar incerca nu se poate elimina aceasta influenta. Ar fi necesara construirea unei cavitati enorme, astfel incat aparatul, detectorul, sa poata fi indepartat cat mai mult de pereti. Exista o solutie pentru probe foarte mici – realizarea de containere din plumb. Insa si aici exista o serie de probleme – trebuie sa fie utilizat plumb vechi de cateva sute de ani, pentru ca plumbul natural, in procesul de procesare, se impurifica cu un izotop radioactiv, Plumb 210. Or, pentru a realiza un ecran de protectie din plumb este nevoie de o perioada de injumatatire de 220 de ani ca sa dispara acest izotop. In concluzie, este imposibil sa faci cu materialele de pe pamant ecrane de protectie performante. De aceea, solutia optima este aceea de a gasi cavitati naturale subterane in roci care sa fie sarace in elemente radioactive naturale pentru a putea realiza laboratorul in aceasta locatie. Avantajul este dublu – scaderea fondului radioactiv prin eliminarea materialelor de constructie clasice, iar pe de alta parte stratul gros ecraneaza radiatia cosmica.

- Ce tipuri de experimente se pot efectua in astfel de laboratoare si care nu pot fi efectuate in laboratoarele de la suprafata?

Prof. dr. Octavian Duliu: In primul rand as mentiona fenomenele rare, cum ar fi dezintegrarea beta dubla, care se realizeaza cu o probabilitate extrem de mica. Astfel de fenomene necesita niste conditii speciale pe care fondul de raditii natural le anuleaza. Apoi, in laboratoarele subterane cu fond de radiatii ultrascazut se pot realiza teste de contaminari radioactive pentru personalul uman care a lucrat in mediul radioactiv dupa un interval mare de timp, pentru a depista care este remanenta izotopilor radioactivi in organismele lor. Se pot face masuratori pentru detectia neutrinilor, care, de asemenea, necesita conditii speciale, si se face cu foarte mari costuri, deoarece neutrinul este o particula ce interactioneaza foarte slab iar fondul natural de radiatii existent poate duce la perturbarea masuratorilor. Acestea ar fi doar cateva tipuri de experimente dintr-o lista mult mai lunga.

- Este laboratorul din mina Unirea avantajat fata de alte laboratoare similare din Europa?

Prof. dr. Octavian Duliu: Avantajul major al laboratorului romanesc este faptul ca este amplasat intr-o mina de sare, iar peretii se afla la o distanta foarte mare . Sarea, in procesul de cristalizare naturala din apa de mare, segrega sarurile de toriu si uraniu, iar fondul natural de radiatii, din cauza adancimii, este cu cateva ordine de marime mai scazut decat cel de la suprafata. De aceea, aici, la Slanic, se pot masura contaminari foarte slabe, de exemplu se poate urmari distributia cesiului radioactiv de la bombe sau de la Cernobil la adancimi la care la suprafata nu pot fi efectuate masuratorile. In urma accidentului de la Cernobil, contaminarea a fost foarte puternica, a fost o contaminare cu iod radioactiv, cu cesiu, cu strontiu. Cesiul exista inca in continuare si se poate observa foarte bine in sedimentele marine si lacustre. Insa exista riscul ca fondul de radiatii sa acopere aceste urme de cesiu, impiedicand astfel decelarea adancimii la care a patruns. Daca aceste masuratori se fac insa intr-un laborator precum cel de la Slanic, cu fond de radiatii scazut, rezultatele sunt mult mai clare.

- In afara de aceste experimente si masuratori ce alte aplicatii vor putea fi dezvoltate?

Prof. dr. Octavian Duliu: Una dintre principalele aplicatii practice pe care as sublinia-o este masurarea nivelul radioactivitatii la muncitorii care lucreaza in minele de uraniu, de exemplu. Pe baza continutului de izotopi ai uraniului se poate realiza o prognoza, se pot realiza masuratori de medicina a muncii care nu se pot face la suprafata. Toate aceste rezultate pot contribui le generarea de prognoze, si permit realizarea de corelatii intre maladiile care pot sa apara si nivelul de contaminare, rezultate care nu se pot obtine la nivelul solului. Laboratorul poate fi atat un centru de expertiza medicala, cat si un centru pentru studii de fizica fundamentala, in ambele cazuri fiind vorba de fenomene care pot fi urmarite doar in absenta totala a unui fond perturbator.



Tags: IFIN-HH, fizica

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite