Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Erasmus+ elimină barierele lingvistice și culturale

Radu Ghitulescu

25 Octombrie 2018

Comisia Europeană promovează și susține de aproape trei decenii, prin intermediul programului Erasmus+, multilingvismul și eliminarea barierelor culturale în rândul țărilor membre. Efectele acestor politici devin tot mai vizibile și în România, unde interesul pentru dezvoltarea abilităților lingvistice crește constant de la an la an.

În ultimii 10-11 ani, interesul românilor pentru dezvoltarea competențelor lingvistice a înregistrat o creștere substanțială. La o primă vedere, una dintre cauzele acestei evoluții o reprezintă aderarea României la Uniunea Europeană, care, pe de o parte, a amplificat fenomenul migrației forței de muncă, iar, pe de alta, a facilitat intrarea în țară a numeroase companii străine.

Efectul Erasmus
Interesul pentru îmbunătățirea abilităților lingvistice a fost alimentat însă nu doar de dorință românilor de a-și găsi un loc de muncă în străinătate sau de a lucra la o firmă „venită de afară“, ci și de mobilitățile derulate prin programul Erasmus, inițiat de Uniunea Europeană în urmă cu 30 de ani. Anul trecut, când s-au celebrat 20 de ani de când programul se desfășoară și în România sub coordonarea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), beneficiaseră deja de mobilitățile Erasmus:
♦ peste 75.000 de studenți din învățământul superior;
♦ 62.000 de tineri în schimburi de tineri, inclusiv Serviciul European de Voluntariat;
♦ peste 30.000 de profesori, cadre didactice auxiliare, formatori și lucrători de tineret;
♦ 20.000 de tineri aflați în formare profesională inițială.

Adică, aproape 190.000 de români. Și numărul lor continuă să crească…
Programul Erasmus a generat și consolidat un fenomen de masă la nivelul Uniunii (anul trecut peste 9 milioane de cetățeni UE participaseră la mobilități), care a fost analizat din mai multe perspective, una dintre acestea fiind cea a abilităților lingvistice.

Românii se adaptează mai repede
Proiectul Orizont 2020, MOVE, a realizat o cartografiere a programelor de mobilitate derulate la nivel european și a evidențiat o serie de aspecte relevante în înțelegerea modului în care aceste programe influențează cariera și dezvoltarea personală a beneficiarilor. Academia de Studii Economice a fost unul dintre partenerii proiectului MOVE pe zona de analiză calitativă a rezultatelor. „În cadrul proiectului MOVE am realizat o analiză amplă prin intermediul sondajelor de opinie și al interviurilor în profunzime, care ne-au ajutat să obținem răspunsuri concrete la întrebări precum: care au fost condițiile în care au plecat beneficiarii programelor de mobilitate, motivația lor, dificultățile cu care s-au confruntat, nevoile identificate etc. Toate interviurile realizate au subliniat importanța abilităților lingvistice, nu doar pentru adaptarea la condițiile din țara unde mergeau, ci și la specificul activităților pe care le desfășurau. Un alt aspect important evidențiat de interviuri a fost și cel al deschiderii culturale, iar aici mă refer nu neapărat la cunoștințele referitoare la cultura țării respective, cât la disponibilitatea de a se adapta la un nou mediu și de a asimila informații și realități noi“, ne-a explicat prof. dr. Laura Mureșan, Coordonator al programului de Masterat EDURES.

Deschiderea culturală, care este la rândul ei influențată de nivelul abilităților lingvistice, reprezintă o condiție esențială în special pentru tinerii antreprenori, ajutându-i să înțeleagă mai bine modelele de business, să se perfecționeze și să își atingă obiectivele.
„De exemplu, unul dintre subiecții interviurilor care voia să demareze un business în Germania nu cunoștea decât limba engleză și nu și-a putut atinge obiectivele propuse pentru că nivelul său de comunicare nu era cel adecvat și nu a reușit să înțeleagă și să se adapteze contextului administrativ și juridic al regiunii respective. Spre deosebire de un alt interlocutor, care a beneficiat de un program de mobilitate în Norvegia și care, deși avea competențe lingvistice inițiale tot doar pe zona limbii engleze, s-a străduit și a reușit să învețe norvegiana, să înțeleagă cum funcționează mediul lor de afaceri și să asimileze diferențele culturale existente. Și a avut succes: a reușit să devină antreprenor, cu firma înscrisă în Norvegia. Sunt două exemple care demonstrează că existența competențelor lingvistice și nivelul de disponibilitate influențează decisiv modul în care poate fi depășită bariera culturală“, precizează profesorul Laura Mureșan.

Un alt aspect important relevat de interviurile realizate și confirmat de mai mulți parteneri internaționali din cadrul proiectului MOVE a fost acela că participanții românii au un nivel ridicat de disponibilitate și dorința de a învăța și de a se perfecționa. Fapt demonstrat și de evoluțiile beneficiarilor mobilităților Erasmus+, care și-au dezvoltat noi abilități lingvistice, s-au familiarizat cu cultura societăților respective și după aceea au trecut de la un tip de mobilitate la altul. De exemplu, de la cea inițială pentru studii de master la cea de angajat într-o firmă străină sau, după ce s-au implicat în proiecte de voluntariat, au devenit antreprenori cu firme înscrise în alte țări, parcurgând o serie întreagă de etape.

Piața muncii evoluează
Așa cum spuneam în debutul acestui articol, aderarea la Uniunea Europeană a deschis granițele pieței muncii, facilitând atât mobilitatea și migrația forței de muncă, cât și intrarea pe piața din România a companiilor străine.

Conform informațiilor Centrului Prosper-ASE și Asociației Române pentru Servicii Lingvistice de Calitate QUEST, în ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de solicitări de cursuri certificate de limbi străine din partea anumitor categorii profesionale. „La momentul actual există mai multe organizații și agenții care facilitează mobilitatea forței de muncă, dar care stipulează printre condițiile pe care candidații trebuie să le îndeplinească existența competențelor lingvistice de un anumit nivel. Acest lucru este vizibil nu doar în interesul crescut pentru dobândirea de abilități lingvistice specifice pentru domeniul de activitate respectiv, ci și pentru examenele recunoscute internațional, care le atestă nivelul atins“, explică interlocutorul nostru.
Nu doar mobilitatea și migrarea forței de muncă solicită însă dobândirea unui nivel superior de abilități lingvistice, ci și cerințele pieței interne, care au suferit schimbări importante. Dacă în anii trecuți principalele solicitări de cursuri și examene veneau cu precădere din partea organizațiilor de tip Call/Contact Center, România fiind o destinație favorită pentru externalizarea acestui tip de servicii, lucrurile au început să se schimbe.

„Pătrunderea pe piața muncii din România a companiilor străine a facilitat schimbarea. În prezent, engleza a devenit limbă obligatorie la locul de muncă în foarte multe profesii. Însă, o dată cu avansarea în structura ierarhică a unei organizații, cu cât sunt vizate poziții mai înalte, cu atât sunt necesare abilități lingvistice de un nivel mai ridicat, atât pe partea de bagaj de cunoștințe, cât și pe cea de acuratețe și competențe specifice contextului comunicațional. La momentul actual, nu mai este valabilă abordarea de acum 20-30 de ani, când erau de ajuns cunoștințele generale de limbă. Sunt utile, dar nu și suficiente, deoarece chiar și cunoștințele generale trebuie adecvate contextului comunicațional. De exemplu, pentru a activa la un anumit nivel, poți să ai nevoie de comunicarea cotidiană sau de o comunicare orală extraordinar de bună, cum este cazul agenților din Call Center, însă există și profesii unde predomină comunicarea scrisă, în astfel de cazuri fiind foarte importantă adecvarea la genul de comunicare care se practică, la așteptările interlocutorilor etc.“, detaliază Laura Mureșan.