Revista >> Martie 2020 [Nr. 222] >> Cercetare & Invatamant superior

„Green Erasmus“, de la inițiative europene la măsuri concrete

Radu Ghitulescu

19 Martie 2020

Propunerea de Regulament pentru viitorul program Erasmus conține deja obligația ca proiectele derulate prin intermediul acestuia să contribuie cu acțiuni concrete la implementarea politicilor în domeniu ale Uniunii Europene și la atingerea țintelor asumate în urma adoptării „Acordului de la Paris“. Astfel, toate proiectele din viitorul program – indiferent de tip, sector și subiect – vor trebui să fie eco-friendly și să încorporeze „practici verzi“ sub diverse forme.

O măsură recomandată de oficialii europeni pentru a crește indicele de sustentabilitate este compensarea. Aceasta presupune:
• Estimarea amprentei de carbon rezultată în urma activităților derulate de către o organizație pe o perioadă de timp. Cum ar fi, de exemplu, emisia de CO2 generată de mijloacele de transport utilizate de participanții la programele de mobilitate: o călătorie dus-întors București-Bruxelles cu avionul echivalează cu generarea de emisii de 0,6 tone de CO2;
• Adoptarea unor măsuri de reducere a amprentei, prin utilizarea unor soluții de transport mai puțin poluante, ca de exemplu transportul pe calea ferată. (Potrivit lui Adrian Georgescu, director adjunct ANPCDEFP, viitorul program prevede acordarea unor stimulente pentru încurajarea adoptării așa-numitelor „green travel“);
• Compensarea efectelor „neacoperite“ prin subvenționarea unor proiecte care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi de exemplu implicarea și finanțarea unor proiecte de reîmpădurire. La rândul lor, astfel de proiecte generează efecte sustenabile în cascadă: în educația utilizării sustenabile a solului, combaterea eroziunii, crearea de noi ocupații etc.

Soluții concrete la nivel local
O altă recomandare a Comisiei Europene prevede ca organizațiile și participanții la viitorul program Erasmus să adopte o strategie de lucru cât mai prietenoasă cu mediul, începând de la nivelul de design al proiectelor. Abordarea are rolul de a încuraja participanții direct implicați să discute și să învețe despre probleme de mediu, să se gândească la ce pot face la nivelul lor și să identifice moduri alternative, „verzi“, de a implementa activitățile proiectului.

Acest obiectiv a fost promovat și prin intermediul recentului eveniment Erasmus Open Doors – „EOD 2020 – Shaping the future of Erasmus!“, organizat atât de ANPCDEFP, cât și în cadrul altor 28 de universități din întreaga țară.

„Observăm cu toții efectele și amplitudinea schimbărilor climatice la nivel mondial și conștientizăm la nivelul agenției naționale nevoia de a încuraja comportamentele responsabile și sustenabile față de mediul înconjurător în rândul partenerilor noștri. Din aceste motive, ediția EOD de anul acesta și-a propus să abordeze o temă importantă pentru viitorul program – «Green Erasmus» – și să lanseze pe această cale discuții despre modalitățile concrete de îmbunătățire a programului și a mobilităților transnaționale, de educare și îndrumare a participanților care pot face alegeri mai prietenoase pentru mediul înconjurător, precum și de ajustare a practicilor organizaționale care pot deveni mai sustenabile“, a explicat Nicoleta Popa, coordonatoarea departamentului de proiecte pentru învățământul universitar din cadrul ANPCDEFP.

Pentru a realiza acest prim exercițiu de „GREENful thinking“, evenimentul EOD 2020 a reunit reprezentanți ai mai multor organizații locale și naționale (AEGEE București, AIESEC România, ANOSR, Consiliul Național al Elevilor, Consiliul Tineretului din România, LSRS România etc.). Aceștia au participat la o sesiune de dezbateri, în cadrul căreia au fost identificate o serie de măsuri practice concrete:
• Reducerea și eliminarea lucrului cu documente în format fizic prin accelerarea digitalizării proceselor administrative (măsura este prevăzută ca o condiție obligatorie a viitorului program Erasmus, pe care am detaliat-o în ediția anterioară - n.r.);
• Crearea unui mini-ghid în format electronic care să prezinte soluțiile specifice disponibile în cadrul campusurilor universitare (dar nu numai) pentru reciclarea și colectare fracționată a deșeurilor;
• Încurajarea utilizării mijloacelor de transport mai puțin poluante prin acordarea de facilități – atât pentru studenții proprii, cât și pentru cei veniți în programe de mobilitate. (Ca de exemplu: gratuități și/sau reduceri pentru transportul feroviar, pentru utilizarea serviciilor de închiriere de biciclete și trotinete electrice etc.);
• Facilitarea procesului de revalorificare a bunurilor deținute de studenții care au absolvit facultatea sau s-au aflat în stagii de mobilitate de lungă durată (mobilier, ustensile de gătit, cărți etc.);
• Creșterea gradului de conștientizare a studenților care participă la mobilitățile Erasmus și încurajarea adoptării de soluții sustenabile.

Toate aceste sugestii și idei de lucru, colectate la nivelul tuturor universităților participante, vor fi analizate și dezvoltate în cadrul agenției naționale. Rezultatul final va consta într-o serie de recomandări practice adresate universităților care doresc să își îmbunătățească strategiile „verzi“, precum și celorlalte organizații participante la program, interesate de adoptarea unor măsuri concrete de sustenabilitate.