Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tehnologie versus coronavirus

23 Aprilie 2020



Marea Pandemie sau doar Noua Pandemie? Rămâne de văzut cum va rămâne în memoria colectivă criza coronavirus, însă lucrurile ar fi mers mult mai rău în lipsa tehnologiei. Cât a atenuat utilizarea tehnologiei efectele negative ale pandemiei? Greu de cuantificat, însă dacă analizăm mecanismele vom înţelege şi magnitudinea fenomenului.

Videoconferinţă şi colaborare online
Adaptarea la criză ar fi fost imposibilă fără soluţiile de lucru la distanţă, în esenţă videoconferinţă şi colaborare. Criza a pus atât companiile, cât şi mediul educaţional într-o situaţie inedită: 3.5 milioane de elevi şi studenţi şi alte câteva milioane de angajaţi cu muncă de birou, forţaţi să-şi deruleze activitatea de la distanţă. Din fericire, tehnologia pe acest segment este foarte dezvoltată, din nefericire tehnologia de calitate costă. Din primele zile ale pandemiei, marii furnizori s-au arătat însă deschişi şi au pus la dispoziţia tuturor companiilor versiuni gratuite ale acestor suite. Şcolile şi profesorii au beneficiat de asemenea de licenţe gratuite, având în plus asistenţa pro bono a numeroşi consultanţi. Microsoft Team, Cisco Webex, Google Gsuite for Education au intrat rapid pe listă scurtă, mulţumită funcționalităţilor de top şi a suportului gratuit. Pe aceleaşi baze tehnologice s-au dezvoltat rapid şi serviciile de telemedicină. Astfel de proiecte existau şi anterior, sistemul de la spitalul Marie Curie, dezvoltat de Datanet şi Vodafone pe tehnologie Cisco, fiind probabil printre cele mai cunoscute. Criza a adus telemedicina şi în zona privată, reţeaua Regina Maria reuşind, în doar zece zile, să pună în funcţiune un sistem de consultaţii online bazat pe Microsoft Teams.

Securitate cibernetică
Hackerii nu s-au lăsat impresionaţi de pandemie, iar volumul atacurilor a crescut vertiginos începând cu luna martie, de la 1.448 la peste 8.000. România a ajuns pe locul al nouălea în lume în topul raportărilor. Printre cele mai vizate ţinte se află spitalele, clinicile, farmaciile și distribuitorii de echipamente medicale. În Europa cel mai „celebru” caz este al Spitalului Universitar din Brno, care a fost nevoit să închidă întreg sistemul IT, ceea ce a blocat efectuarea testelor pentru Covid-19 şi derularea mai multor proceduri medicale. Incidentul a fost confirmat de autorităţile cehe, care au raportat existenţa mai multor atacuri, îndreptate cu precădere asupra sistemelor informatice învechite/neactualizate. În acest context, iniţiativa BitDefender de a oferi gratuit suite complete de securitate tuturor organizaţiilor sanitare (spitale, cabinete medicale etc) a fost mai mult decât binevenită. Pagubele evitate? Incomensurabile.

Inteligenţă Artificială, Machine Learning, Big Data
În mod evident, criza a decelat proiectele serioase de mesajele de marketing. Mai multe companii globale au accelerat dezvoltarea kiturilor de testare coronavirus folosind Inteligența Artificială. Coreenii de la Seegene au reuşit să reducă acest proces de la 2-3 luni la 2-3 săptămâni, ceea ce a permis punerea rapidă în producţie a kiturilor, încă din luna martie. Ulterior compania a reuşit să distribuie săptămânal 3 milioane de kituri, în 54 de ţări. În numeroase institute de cercetare, tehnologiile de generaţie nouă sunt folosite intens în proiecte de analiză a structurii proteice a noului coronavirus şi simularea modului de răspuns la diverse tratamente. Orizontul de timp, în care un vaccin sau un tratament eficient ar putea fi pus pe piaţă, devine tot mai clar. Iar pentru că aceste sisteme au nevoie de o mare putere de calcul, multe companii şi-au pus la dispoziţie resursele IT neutilizate, proiectul folding @home fiind unul dintre cele mai cunoscute. De asemenea, majoritatea prognozelor şi estimărilor de răspândire a coronavirusului (inclusiv cele din România) au avut la bază sisteme de big data analytics.

3D Printing
Furnizorii de printing 3D au fost printre primii care au reacţionat la criza echipamentelor din spitalele româneşti. Mulţi dintre pasionaţi s-au limitat la printarea vizierelor pentru medici, însă au existat şi iniţiative cu un grad ridicat de complexitate. Proiectul VentilaTM, iniţiat de un grup de timişoreni, este cel mai bun exemplu. Este vorba de asocierea câtorva companii pentru a produce un ventilator pentru ATI care să integreze piese printate 3D şi software opensource. La momentul scrierii acestui material, grupul coordonat de antreprenorii Radu Ticiu (Growceanu Angel Investment ) şi Călin Brandabur (Symme3D) lucra la prototipul cu numărul cinci, care urma să intre în procesul de omologare şi autorizare. Proiecte similare au fost iniţiate şi la Târgu Mureş şi Bucureşti.

Chatboți
Orice criză generează un consum uriaş de informaţie. Peste tot pe glob, companii şi autorităţi au fost asaltate cu întrebări, ceea ce a depăşit cu mult capacitatea de răspuns a call centerelor clasice. Spre exemplu, reprezentaţii Băncii Transilvania afirmau într-un interviu recent că apelurile în call center au crescut în aprilie de trei ori, de la 10.000 la 30.000. Evoluţii similare au avut interacţiunile cu majoritatea serviciilor de urgenţă. Soluţia a fost utilizarea chatboţilor. Primul proiect a venit din Singapore, unde guvernul a lansat un chatbot pentru informarea populaţiei asupra evoluţiei epidemiei şi diseminarea regulilor de igienă fizică şi cibernetică. Exemplu a fost urmat de numeroase instituţii, iar la începutul lunii aprilie, IBM a anunţat disponibilitatea gratuită pentru 90 de zile a „Watson Assistant for Citizens”, unul dintre cei mai avansaţi chatboți la nivel global. Cehia, Grecia, Polonia, Spania şi UK au integrat rapid această tehnologie în serviciile publice de informare a cetăţenilor.

Criza Covid-19 sau „noua pandemie”, după cum va rămâne probabil în amintirile multora, a avut şi câteva aspecte pozitive. Pe de o parte a generat mobilizarea industriei IT pentru a oferi ajutor mediului economic, iar pe de altă parte a condus la digitalizare forţată, experimentată de multe organizaţii, publice şi private în egală măsură. Fără Ordonanţa nr 38/2020, care instituie obligativitatea schimbului de documente semnate digital în relaţie cu administrația publică, multe instituții ar fi amânat sine die orice proces de digitalizare.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite