Revista >> Numarul 88 [Septembrie 2006] >> Cercetare

Romania, cel mai mare producator de „energie verde“ din Estul Europei

Radu Ghitulescu

22 Septembrie 2006

Dr. Ing. Mihai Predescu: Exista o deosebire majora – pe cladirea Facultatii de Inginerie Electrica a fost instalata prima centrala fotovoltaica din Romania. Sistemul instalat la Vidra, in 1996, in cadrul unui proiect realizat de IPA in parteneriat cu ICPE, nu este o centrala, ci o sursa autonoma de producere a energiei electrice. Asa cum nici cel de la Targoviste, realizat cu germanii de la WIP, nu este, aici fiind vorba de integrarea tehnologiei fotovoltaice in structura cladirilor. Una este insa sa generezi electricitate in sisteme autonome, izolate, cum este cazul Vidra sau cel al farului de la Sulina (un proiect realizat tot cu WIP, fiind al doilea sistem fotovoltaic din lume – ca marime – instalat pe un far maritim), si alta sa generezi energie in reteaua nationala de energie electrica. Ceea ce avem aici, in Politehnica, nu este o sursa de alimentare, ci o centrala fotovoltaica, cea mai mare din tara, dar si din Estul Europei.

- Aveti in vedere valorificarea acestei productii proprii de energie electrica?

Prof dr. ing. Claudia Popescu: Facultatea a demarat deja demersurile catre Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRDE), in vederea obtinerii tuturor aprobarilor necesare pentru a putea debita energie in reteaua nationala de energie electrica. De altfel, centrala este legata deja la retea. Speram ca, in urma acestor demersuri, UPB sa primeasca „certificatele verzi“, de producator „curat“ de energie, urmand ca, ulterior, sa se stabileasca modul in care se va realiza plata sau daca se va face o compensare. Pentru UPB aceasta centrala fotovoltaica reprezinta un castig pe toate planurile, scopul primar al proiectului fiind cel de diseminare a informatiei, iar principali beneficiari - studentii, dar si toti cei care au luat cunostinta de aceasta realizare. Practic, este vorba de un proiect demonstrativ, scopul comercial fiind minor in comparatie cu cel educativ, deoarece acum avem posibilitatea de a realiza in cadrul acestui proiect laboratoare, proiecte de diploma etc. Pentru noi, ca scoala, este foarte important faptul ca, la realizarea efectiva a proiectului, au lucrat in echipa studenti, doctoranzi si profesori, ceea ce ne bucura in mod deosebit deoarece s-au creat astfel o serie de competente sporite in domeniu.

- Aminteati de o serie demersuri catre ANRDE. Cer este scopul acestora?

Prof. univ. Aurelian Craciunescu: In Romania nu exista, in prezent, o legislatie care sa reglementeze clar producerea de energie fotovoltaica, cum exista in Germania, de exemplu. In aceasta tara, producatorilor de „energie curata“ li se acorda un pret de 0,6 euro/kWh, mult mai mare decat cel cu care se plateste kWh de la stat. Este vorba de un pret preferential tocmai pentru a stimula si cointeresa producatorii de „energie verde“, cu care statul incheie contracte pe 10-20 de ani. Nu numai Germania practica insa aceasta politica. De exemplu, foarte multi spanioli prefera ca, decat sa depuna banii la banci si sa astepte dobanda, sa investeasca in panouri fotovoltaice, pentru a produce energie pe care apoi o vand statului.

- Este vorba de companii sau de persoane fizice?

Dr. ing. Mihai Predescu: Exemplul prezentat de colegul meu este la nivel de persoana fizica. In Germania a existat, initial, „Programul celor 1.000 de acoperisuri“, care prevedea ca acoperisurile a 1.000 de case sa fie dotate cu mini-centrale fotovoltaice, de 5 kW, in medie. La ora actuala s-a depasit pragul de 100.000 de case, iar statul german nu are resurse suficiente pentru a satisface toate cererile. Insa aceasta explozie de cereri este generata asa-numitul „feed-in tarif“, acel pret preferential amintit, care permite demararea activitatii si dezvoltarea acesteia si care stimuleaza investitiile in domeniu. Pentru calcularea acestui pret special se porneste de la un tarif de baza, la care se adauga o serie de bonusuri, functie de anumite criterii, astfel incat se poate ajunge la valori de 0,6-0,7 euro/kWh. In plus, in Germania, pentru a ramane la acelasi exemplu, statul acorda investitorilor imprumuturi cu o dobanda mult mai mica, astfel incat, per global, raportat la costurile de investitie, micro-centrala fotovoltaica revine aproape gratis. In Romania inca nu exista asemenea cazuri, insa speram ca, prin punerea in functiune a acestei prime centrale fotovoltaice si a demersurilor facute in scopul oficializarii statului de producator de energie verde, sa sensibilizam guvernul, forurile abilitate si opinia publica asupra importantei si sprijinului ce trebuie acordate surselor de energiei regenerabile.

Radu Ghitulescu