Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

România, în prim-planul construcției noului tip de universitate europeană

29 Iulie 2020



Mi se întâmplă destul de rar să mă simt mândru. Mă umflu în pene, da, când unii compatrioți strălucesc în competiții internaționale, când se apleacă emoționați să-și primească medaliile și când ascultă, cu noduri în gât, imnul național în difuzoarele lumii.

Se întâmplă și învățământului nostru superior să culeagă lauri, să bifeze realizări notabile, să conteze în „geografia” academică a continentului și planetei. Adesea criticat, marcat de inconsecvență decizională, de bâlbâieli zugrăvite în toate culorile politice ale curcubeului, măcinat de subfinanțare și interese contradictorii, sistemul universitar românesc lucrează la proiecte care să-i asigure nu doar supraviețuirea, ci chiar afirmarea.

Semnalul transmis de Comisia Europeană încă din 2017, prin invitația la întrecere pentru faimă și fonduri de dezvoltare, nu a lăsat indiferente structurile de management ale centrelor universitare din România. Primele victorii au fost consemnate în iunie 2019, când trei universități din România au fost declarate câștigătoare de către Comisia Europeană în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 universități-pilot europene. Este vorba despre Universitatea din București, Școla Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

La începutul lunii iulie 2020, Comisia Europeană a anunțat și următoarele 24 de alianțe universitare europene suplimentare care se alătură primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior selectate deja în 2019. De această dată, printre câștigători s-au numărat alte șapte universități românești: Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Al. Ioan Cuza din Iași, Institutul Politehnic București, Universitatea din Petroșani (!), Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj. Există o sigură absență notabilă din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care a pierdut pe mâna consorțiul din care a făcut parte, condus de Universitatea din Lille (Franța). Avem, așadar, 10 (zece) unități românești de învățământ superior în constelația celor 41 de consorții universitare din Europa calificate în competiția de elită organizată de Comisia Europeană! Este cel mai mare număr de universități care s-a impus dintr-o țară din estul continentului, în fața Ungariei (6 universități), Poloniei și Bulgariei (cu câte 5 universități) și Cehiei (2 universități).

Competiția a fost strânsă în 2020. Selecționate dintr-un total de 62 de aplicații, cele 24 de alianțe universitare europene câștigătoare au implicat 165 de instituții de învățământ superior din 26 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +. Cu adevărat notabil este faptul că, în total, la capătul selecțiilor din 2019 și 2020, pentru cele 41 de alianțe constituite în universități europene este disponibil un buget de până la 287 de milioane euro. Fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus + și până la 2 milioane de euro din programul Horizon 2020 timp de trei ani pentru a începe să-și pună în aplicare planurile de cercetare-dezvolare și conlucrare cu alte instituții de învățământ superior din UE. Aceste universități (studenții și personalul acestora) își vor pune reciproc și în comun la dispoziție resursele fizice și online, cursurile, expertiza, datele și infrastructura. Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor, iar progresul fiecărei alianțe va fi monitorizat îndeaproape.

Cele 10 instituții de învățământ superior din țara noastră calificate în cadrul alianțelor pe care le formează cu instituții academice din străinătate, vor crea, așadar, noi universități de tip european. Acestea au astfel șansa de a participa la implementarea unei noi viziuni în ceea ce priveşte universitatea viitorului şi a unui nou tip de educaţie. Totodată, vor face parte dintr-un proiect transformaţional, dintr-o campanie de pionierat și vor deveni modele pentru universitățile europene de mâine. Ele vor avea mai mulți bani în bugetele lor, mai multe șanse de a interacționa, de a cunoaște și a se integra european, de a dezbate și a arăta că amprenta inteligenței și determinării românești este uneori adâncă și apăsată, gata să se acopere de oarece faimă, dacă nu glorie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite