Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

În pandemie, tot mai mulți români calcă apa în marea comerțului electronic

21 Octombrie 2020



După ce timp de zece ani m-am preocupat în mod direct de popularizarea cardurilor și promovarea plăților electronice într-o revistă de specialitate, după ce alți câțiva ani am rămas un avocat devotat cauzei no-cash și comerțului virtual, am zis că e pe deplin justificat să privesc azi cum au evoluat lucrurile în perioada primului val al pandemiei și ce șanse reale există să creștem sustenabil și convingător în acest domeniu plin de provocări, pregătit să ne ușureze viața și să ne-o schimbe în bine.
Datele proaspete, coroborate din zona Institutului Național de Statistică (INS), Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), Ecommerce Europe, a organizațiilor de plată și a procesatorilor de tranzacții, demonstrează că sectorul e-commerce a răspuns proactiv crizei sanitare, a menținut în bună parte economia deschisă și în funcțiune. În parcursul zbuciumat al adoptării tot mai largi a plăților fără numerar, pandemia a reprezentat un nou punct major de inflexiune, după „orele astrale“ de impunere a încasării salariilor pe card, a lansării tehnologiei contactless și mai ales cel de trecere la plățile mobile. Măsurile de impunere a distanțării fizice au cerute soluții de supraviețuire peste noapte. Oamenii s-au repliat de nevoie în online, butonând cu silință pe smartphone și laptop, au învățat să caute aplicații și metode de plată, s-au descurcat să găsească ceea ce le trebuie, să achiziționeze produse și servicii sau să-și plătească datoriile.

Privind cifrele absolute, mărturisesc sincer că râd cu un ochi și plâng cu altul. Mă bucur să notez că, la nivel european, creșterea comerțului electromic B2C (Business to Consumer) a crescut la nivel european cu 12,7% la jumătatea anului, până la valoarea de 717 miliarde euro și că în Europa de Est creșterea a fost aproape dublă, de 27%. Mai mult, îm regiune, România e pe cale să consemneze cea mai mare creștere, de 30%, pentru întregul an 2020, ajungând la o valoare a pieței de circa 5,5 miliarde euro. Nu e puțin lucru să constați că, potrivit INS, cifra de afaceri a sectorului e-commerce a crescut cu 40% în semestrul I al anului 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Aceeași tendință au avut-o și plățile electronice cu cardul. La final de iunie 2019, BNR raporta 17,7 milioane de carduri de debit și credit, iar un an mai târziu numărul a ajuns la 18,43 milioane, relevând o creștere de 4,16%. Vorbim aici despre carduri care și-au sporit sensibil gradul de utilizare: dacă pe trimestrul II 2019 BNR raporta 353 milioane de tranzacții de plată, în aceeași perioadă din 2020 numărul a ajuns la 395 milioane, demonstrând un salt de aproape 12%. Ceea ce este îmbucurător este faptul că numărul de tranzacții online cu cardul a crescut cu o treime. Ponderea plăților online cu carduri Mastercard, de exemplu, în totalul plăților cu cardul, s-a dublat la începutul anului. Există creșteri fenomenale realizate prin soluții de mobile-wallet: aici, creșterea din septembrie 2020 vs. februarie 2020 a fost de 145%!
La rândul lor, proceastorii de tranzacții au înregistrat la începutul pandemiei și chiar și în perioada stării de alertă salturi spectaculoase, între 33% și 600%. Mare succes au avut platformele de vânzări online a produselor alimentare, jucăriilor, a echipamentelor IT necesare pentru telemuncă și pentru divertisment, produse home deco, etc. Ponderea plăților online cu cardul a crescut în marile orașe de la 25-30%, la circa 60%, lucru nemiaîntâlnit în România. Mulți comercianți au solicitat procesatorilor de tranzacții înrolarea în online, ca unică soluție de supraviețuire.

De ce să plâng, totuși, după enumerarea acestui șir convingător de progrese? Fiindcă aceste statistici arată doar jumătatea plină a paharului. Fiindcă trebuie privite cu realism și neajunsurile. Este o falsă impresie că întregul sector e-commerce a fost avantajat de criza sanitară. Au explodat, adevărat, rulajele unor magazine virtuale, dar au existat și domenii în care veniturile online s-au prăbușit efectiv: industria de turism, vânzările online de bilete la evenimente, magazinele de fashion etc. Potrivit Indicelui Economiei Digitale și al Societății Informaționale, DESI, calculat de Comisia Europeană, doar 29% din utilizatorii de internet din România au făcut cumpărături online în 2019, față de 71%, cât este media europeană. Cifra va mai sigur mai bună pe anul 2020, dar diferența va fi extrem de greu de surmontat. De ce stăm atât de prost? Fiindcă doar 30% din populația României are competențe digitale de bază! Fiindcă educația a rămas de căruță și în 30 de ani de democrație aceasta nu a ajuns o prioritate efectivă. Fiindcă ignoranța și indolența, secondate de sărăcie, țin încă România pe poziția de „laternă roșie” în Europa, cu o pondere de 42% a populației nebancarizate, față de o medie europenă de puțin peste 9%!

Fiindcă, potrivit celui mai recent sondaj făcut de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), după mai bine de 25 de ani de la emiterea primelor carduri, doar 71% dintre concetățenii majori dețin un card bancar și nici măcar cei care îl au nu se folosesc de menirea sa principală, aceea de instrument de plată. Să ne mirăm că 16% dintre posesori declară că nu utilizează cardul niciodată pentru plăți la POS? Că doar 20% dintre deținătorii de carduri îndrăznesc să facă plăți pe internet, în vreme ce 41% spun că nu au folosit niciodată cardul pentru cumpărături online? Amuzant e, dacă nu mai degrabă trist și îngrijorător, faptul că 21% dintre posesorii de carduri spun că ar face plăți pe internet, dar pur și simplu nu știu cum și nu au găsit pe nimeni să le explice!
Va fi cale lungă până să intrăm în cadența plutonului european. Încă descoperim cum se poate face economie de resurse, de timp și de nervi folosind soluțiile digitale la îndemână. Încercăm marea e-commerce cu cardul personal, plutim, călcăm apa, luăm viteză. De la stilul bras la craul va mai dura, probabil, o generație.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite