Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pandemia accelerează operaționalizarea strategiilor Smart City

25 Noiembrie 2020



Conceptul Smart City nu mai are nevoie de popularizare în România, ci de soluții concrete și modele de bune practici. Dar și de strategii naționale cu aplicabilitate la nivel local, precum și de „impulsuri“ din partea administrației centrale, pentru a combate efectele fragmentării administrative.

Pandemia de COVID-19 a produs o schimbare radicală a modului de abordare a conceptului de Smart City în România, marea majoritate a instituțiilor administrației publice locale și centrale concentrându-se în prezent pe accelerarea fenomenului de transformare digitală. Fără a renunța însă la strategiile pe termen lung.

Fenomenul a fost exemplificat concret de primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care a prezentat la cea de a șasea ediție a evenimentului anual „Smart Cities of Romania“ (SCOR) modalitățile concrete de digitalizare pe care le-a pus deja în aplicare: „Pandemia a accelerat fenomenul de transformare digitală atât la nivel global și național, cât și local. De aceea, noi realizăm la acest moment o actualizare a strategiei de transformare digitală a orașului cu ajutorul Consiliului consultativ pentru antreprenoriat, inovare și IT, format din reprezentanții administrației locale, ai clusterelor și ai universităților clujene. Acest proces de actualizare îl realizăm constant, de aproape 10 ani, pentru a răspunde la provocărilor specifice, încercând să găsim răspunsuri viabile la întrebări precum «Cum putem menține Clujul atractiv în domeniul inovării?» sau «Cum ne putem păstra tinerii absolvenți după terminarea facultății?». Pe de altă parte, obiectivele noastre în primărie sunt foarte clare: plata online a tuturor taxelor și impozitelor – în prezent se realizează în proporție de 75%, dar sperăm ca anul viitor să ajungem la 100% – emiterea online a tuturor avizelor și autorizațiilor, la momentul actual o realizăm în proporție de 60%, dar creștem rapid procentul, și reducerea consumului de hârtie. Totodată, de la 1 noiembrie, 524 de funcționari ai primăriei care au atribuții de relații cu publicul pot realiza audiențe online audio-video cu cetățenii de ale căror dosare se ocupă, putând să discute față în față cu solicitanții. Per total, în prezent avem 75 de proceduri digitale în primărie, fără a lua în calcul și partea de plăți taxe și impozite.“

Fragmentarea dăunează interoperabilității
Un alt subiect fierbinte abordat în cadrul SCOR 2020 a fost cel al fragmentării administrative, care acționează ca o barieră în calea interconectării bazelor de date, element-cheie în strategiile de transformare digitală, după cum a subliniat Octavian Oprea, vicepreședintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR): „Fragmentarea administrativă a condus la lipsa interoperabilității. Administrațiile locale au o mare nevoie de implementarea guvernării pe bază pe date, însă pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie ca instituțiile să nu se mai creadă «stăpânii» datelor pe care le gestionează.“ Oprea a exemplificat avantajele procesului de inteoperabilizare a bazelor de date inițiat de ADR prin digitalizarea fluxului de înmatriculare a autoturismelor, inițiativă care va beneficia în curând și de suport juridic printr-un HG care reglementează identificarea electronică la distanță.

„În momentul de față avem în desfășurare un proiect de interoperabilizare a tuturor bazelor de date din România. Vom pune la dispoziția administrațiilor locale – pentru că acolo există cea mai mare reticență în a furniza informații legate de cetățeni – o platformă prin intermediul căreia fiecare instituție publică din România va avea acces la informații“, a mai declarat Oprea, care a precizat că primăriile sectoarelor din București și ale municipiilor reședință de județ se vor putea înrola până la 1 iunie 2021.
Problema interoperabilității a fost abordată și de primarul Emil Boc, care – după ce a subliniat faptul că administrația publică locală și centrală funcționează după o lege a organizării administrativ-teritoriale din 1968 („cred că suntem singurii din Uniunea Europeană care încă mai folosim legi din perioadă socialistă“) – a insistat asupra necesității impunerii „de la centru“ a acestei măsuri: „Integrarea bazelor de date reprezintă un obstacol major în calea digitalizării. De aceea eu cred că avem nevoie de un impuls puternic de la centru, așa cum s-a procedat în cazul semnăturii electronice, prin care să li se explice instituțiilor publice că nu ele sunt proprietarii bazelor de date. Și e nevoie de acest lucru, pentru că, în opinia mea, integrarea bazelor de date este elementul-cheie pentru a trece la nivelul următor al digitalizării în România.“

Strategii naționale aplicate local
Abordarea top-down a problematicii Smart City, respectiv necesitatea unei strategii naționale pentru orașe inteligențte, rămâne și în 2020 o temă de interes, fiind argumentată din varii puncte de vedere.
De exemplu, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu consideră că, deși autonomia locală este foarte utilă, asigurând o dezvoltare armonioasă în unele regiuni, a condus însă și la apariția disparităților în ceea ce privește nivelul de transformare digitală a unităților aministrativ-teritoriale (UAT). „De aceea cred că trebuie trasate de la nivel central – prin reglementări legislative care să țină cont și de autonomia locală – niște direcții clare în sensul digitalizării. În opinia mea, digitalizarea ar trebui făcută prin lege, fără niciun fel de ezitare. Pentru că deși pandemia a accelerat transformarea digitală a administrației publice există administrații locale care au revenit acum la vechiul model de funcționare, adică la documentele pe hârtie.“
Și Marian Florea, președintele Asociației Administratorilor Publici din România (AAPRO), susține necesitatea unei strategii naționale în domeniul Smart City, transpuse însă la nivel județean și local prin ghiduri flexibile, care să dea posibilitatea adaptării la nevoile și specificul fiecărei comunități: „În prezent nu există ghiduri de transformare care să se plieze pe opțiunile și nevoile unităților administrativ-teritoriale. Ori noi, funcționarii publici, avem nevoie de un pachet de informații care să prezinte condițiile minimale pe care trebuie să și le asume și îndeplinească gradual fiecare UAT prin strategia de dezvoltare digitală. Totodată, avem nevoie de un ghid flexibil al achizițiilor pentru componenta de digitalizare. Este o nevoie critică pentru că, de la începutul implementării proiectelor cu finanțare europeană în România și până în prezent, din 2007 până în 2020, țara noastră a avut corecții financiare de 1,4 miliarde de euro și dobânzi penalizatoare de cel puțin 300 de milioane de euro.“
Totodată, președintele AAPRO a declarat că pentru eliminarea disparităților este nevoie și de profesionalizarea și pregătirea continuă a funcționarilor publici: „Trebuie să avem și în mediul public profesioniști pregătiți și adaptați cerințelor actuale. De aceea, avem nevoie ca în fișa postului fiecărui City Manager să existe criterii clare de evaluare și de performanță anuale, care să fie verificabile. Doar în acest mod vom putea elimina aceste disparități între comunitățile locale, dar și dintre mediul public și cel privat.“

Eco, nu Ego
Problematica Smart City rămâne una diversă, însă, după cum se poate observa, prioritățile administrațiilor locale sunt centrate pe măsuri și soluții concrete și pe atragerea de surse de finanțare din fonduri UE, care va aloca în următorul exercițiu financiar bugete consistente pe zona inițiativelor ecologice și a proiectelor de digitalizare. De aceea, cuvântul de încheiere îi revine tot primarului Boc: „Orice primar din țara asta, dar și din Europa, este forțat prin forța lucrurilor să gândească în termeni de digitizare și ecologizare. De aceea, trebuie să lucrăm împreună și mesajul pe care îl repet colaboratorilor mei este: «Eco, nu Ego», adică să învățam să gândim în ecosistem, nu în egosistem.“

Transportul ecologic prinde viteză
Un alt subiect tratat pe larg în cadrul evenimentului SCOR 2020 a fost cel al transportului ecologic. „Deschiderea“ a fost făcută de către Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a anunțat că anul acesta numărul autoturismelor electrice rezervate a depășit deja volumul total de vehicule de acest tip vândute încă de la începutul programului „Rabla+“. Din acest motiv, MMAP a suplimentat bugetul pentru „Rabla+“ la 200 de milioane și va investi în dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autoturismelor electrice, program care a fost prelungit. Totodată, și transportul public cu emisii scăzute reprezintă o prioritate pentru minister: „Au fost trimise spre decontare primele 180 de autobuze electrice și primele 100 de troleibuze pentru Municipiul București și Brașov și vom investi încă 400 de milioane de lei în transportul public cu emisii scăzute și în următorul an“, a precizat ministrul.
Nici transportul pe bază de hidrogen nu a lipsit din agenda evenimentului, fiind abordat de către László Borbely, consilier al primului-ministru și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României, care a dezvăluit că două mari companii din Austria și Germania și-au manifestat deja interesul de a investi în acest domeniu în România. Complementar, dr. Ioan Iordache, bussiness director la ICSI Râmnicu Vâlcea, a prezentat capacitătile de producție existente la nivel național, precum și proiectele realizate și principalele provocări cu care se confruntă adoptarea pe scară largă a transportului pe bază de hidrogen.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite