Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Īnvățămāntul preuniversitar romānesc, sub lupa TIMSS 2019. Direcții de acțiune pentru politicile educaționale din Romānia

11 Iunie 2021




Având în vedere aceste date, echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale. De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori.

Componenta de metodologie de predare/ învățare ar putea fi susținută puternic la nivelul cadrelor didactice prin cursuri centrate pe metodologii de tip învățare bazată pe investigație (inquiry learning), dezvoltarea gândirii critice și service learning.

Un instrument foarte puternic care poate fi utilizat îl reprezintă grupurile facilitate de practicieni reflexivi care practică învățarea colegială (peer learning). Această modalitate de învățare laterală, bazată pe experiențe și practici relevante, poate fi utilizată atât pentru profesori, cât și pentru managerii școlari.

În privința elevilor, aproximativ 15% dintre aceștia nu se simt în siguranță atunci când sunt la școală, iar problemele se observă și din răspunsurile directorilor de școală. Unul din trei directori afirmă că în școala sa există probleme cu actele de vandalism (36.85%) sau cu furturile (22.63%).

Pentru dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București recomandă implicarea directorilor, cu ajutorul consilierului școlar și al profesorilor diriginți, în proiectarea unor programe de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime, lansarea unor programe instituționale de prevenție, prin care incidența comportamentelor violente din școli poate fi redusă, precum și creșterea numărului de consilieri, psihologi școlari și profesori de sprijin pentru elevii CES, care să asigure asistență psihopedagogică în școli.

În ceea ce privește experiențele de învățare și interacțiunile din clasă, direcțiile de acțiune propuse de specialiștii în științele educației și în testare educațională de la UB vizează reconsiderarea atitudinii elevilor față de matematică și științe prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră, încurajarea și sprijinirea învățării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului școlar în cazul disciplinelor aplicate, dar și promovarea reală a autonomiei și gândirii critice în spațiul educațional.

Nu în ultimul rând, specialiștii propun asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităților de matematică și științe, având în vedere faptul că mulți dintre elevii chestionați au declarat că nu au calculatoare disponibile pentru a le utiliza la orele de matematică (69%) sau științe (59%). De asemenea, instituțiile de învățământ ar trebui să amenajeze spații dedicate experiențelor practice și să sprijine cadrele didactice în efectuarea de experimente, dar și să regândească ideea de program școlar – cu integrarea în program a orelor de teme și a infrastructurii pentru masă.

Textul integral al studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici.

Rezultatele studiului TIMSS 2019 menționate sintetic mai sus, dar și alte concluzii și recomandări, au fost prezentate în cadrul conferinței „Învățământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019. Direcții de acțiune pentru politicile educaționale din România”, găzduită de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, precum și de mai mulți membri ai echipei care a coordonat studiul. Aceștia sunt: prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la FPSE a UB și coordonatorul național al proiectului, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector UB, reprezentantul României în Consiliul General IEA și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), și prof. univ. dr. Romiță Iucu, cadru didactic la FPSE și președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB.

De asemenea, evenimentul s-a bucurat de prezența Consilierului Prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, a Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, precum și a reprezentanților organizațiilor care au finanțat și sprijinit derularea acestui studiu, UMPFE – Ministerul Educației prin proiectul ROSE și RAF – Romanian American Foundation.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite