...
Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente
Pastile amare din cercetare
1. Acum vreo trei-patru săptămâni domnul premier Cîţu declara că nu mai dă bani la cercetare, educaţie şi sănătate fără rezultate (vezi https://www.edupedu.ro/citu-nu-vreau-sa-investim-in-educatie-si-cercetare-fara-sa-avem-rezultate-a-finanta-doar-de-dragul-finantarii-de-la-buget-nu-cred-ca-este-o-solutie-chiar-daca-ii-spunem-intre-ghilimele-cercetare/). Domnia sa nu precizează ce înţelege prin rezultate. Cercetarea oricum nu este o prioritate pentru niciun politician sau guvern, aşa am ajuns la buget pentru autoritatea centrală de resort de 0.12-0.14 % din PIB, consolidându-ne cu succes ultimul loc între ţările UE. Ce să facem noi cu cercetătorii, mai bine să plece din ţară, aşa cum alt personaj sinistru indemna medicii să plece dacă nu le convine finanţarea. Şi medicii au plecat, iar acum, când vine valul 4 de COVID, plângem după ei. Poate ăsta să fie rezultatul aşteptat, cercetare fără buget şi cercetători, şi sănătate fără medici şi spitale publice, toată lumea la privat, dacă îşi permite. Probabil că în educaţie rezultatul dorit este „Ţării cât mai mulţi analfabeţi funcţionali”, numai buni să ocupe tot felul de funcţii publice. Domnului Cîţu nu îi pasă de dreptul fundamental al fiecărui om de a avea acces la educaţie şi sănătate, sistemele publice de educaţie şi sănătate, care ar trebui să servească în primul rând categoriile mai puţin favorizate în această societate presupus democratică şi liberală. Deci ne-am lămurit: adio 1 % pentru cercetare, 6 % pentru educaţie şi măcar 8 % pentru sănătate.
2. Domnul ministru Teleman anunţă că va achita o primă tranșă din datoria de 124 de milioane euro acumulată către ESA prin neplata cotizaţiei în ultimii 3-4 ani (vezi pagina de Facebook a domniei sale https://www.facebook.com/ciprian.teleman.plus). Zvonurile sunt că ar fi vorba de jumătate, adică circa 300 milioane lei, ceea ce reprezintă aproape un sfert din bugetul alocat cercetării pe anul 2021. Aici sunt câteva întrebări la care domnul Teleman ar trebui să răspundă, sau să dea nişte lămuriri:
- De unde ia bani, că la capitolul contribuţii şi cotizaţii sunt prevăzuţi numai 140 de milioane, cu toate obligaţiile României către organisme internaţionale gen ESA, CERN şi care or mai fi. Oare or fi banii de la Programele Nucleu? Că aşa se aude prin sat, că domnul Teleman nu vea să semneze o nouă tranșă de Nucleu, deşi actele sunt pregătite de mai mult timp.
- Ce anume justifică această grabă? Să fie presiuni din anumite părţi? Domnul Teleman încearcă să justifice graba de a plăti datoria la ESA cu nişte exemple de participări româneşti în programe derulate de această agenţie europeană. Nimic concret însă, să spună că la programul cutare au participat instituţiile de cercetare şi firmele private cutare şi cutare, care au adus în ţară X bani din cotizaţia către ESA. Transparenţă însemna să pună într-un tabel programul ESA, participanţii din România, ce anume au făcut ei şi ce bani au adus înapoi. Cu cifre globale, gen peste 90 de institute şi firme şi 1200 specialişti, care aduc un retur industrial de 95 % nu este prea convingător. Nici pe pagină web a ROSA nu se găsesc informaţii concrete, cu proiecte, participanţi şi sume. Păi dacă nu există transparență, de ce să credem că aceşti bani aduc beneficii României?
3. Recent domnul Teleman se lăuda cu execuţia bugetară pe primul semestru, pretinzând că la capitolul „Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare” execuţia este de 95.5 % din ceea ce era planificat pentru primul semestru al anului 2021. Dacă ne uităm pe pagină web a MCID, la transparență financiară, găsim plăţile executate până la finalul lunii iulie (vezi https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/2021/buget-2021-mci-platile-01-31-07-2021v.pdf). Ce vedem acolo? La capitolul „Finanţare de baza-Nucleu” au fost prevăzuți 450 de milioane de lei, dar s-au plătit puţin peste 177 de milioane de lei, adică circa 40 % din total. La „Instalaţii de interes naţional” au fost prevăzute 114 milioane şi s-au făcut plăţi în valoare de circa 48 de milioane, adică circa 42 %. În schimb, la PNCDI-Buget proiecte au fost prevăzute circa 570 milioane lei şi s-au plătit circa 429 milioane, adică aproximativ 75 % din total. Nu ştiu ce socoteli a făcut domnul Teleman, dar lucrurile nu sunt în regulă în ceea ce priveşte execuţia pe Nucleu. Nimic de spus, pe proiecte s-au primit bună parte din avansuri, dar proiectele finanţează doar nişte grupuri de cercetare sau chiar persoane (proiectele PD), nu finanţează instituţii de cercetare. Nucleul este esenţial pentru INCD-uri, până se reglementează o formă de finanţare stabilă şi predictibila care să acopere la un nivel decent cheltuielile de funcţionare ale unui INCD. Întârzierea plăţilor pe Nucleu nu face decât să pună în situaţii foarte dificile INCD-urile, atât în ceea ce priveşte plata salariilor, cât şi în ceea ce priveşte menţinerea în funcţiune a infrastructurilor de cercetare, cu impact direct asupra îndeplinirii obiectivelor asumate în proiecte naţionale şi internaţionale. Oare această întârziere a plăţilor la Nucleu să aibă legătură cu plăţile rapide a datoriilor către ESA, în beneficiul ROSA? Adică luăm de la toţi, haiduceşte, să dăm la unii? A ajuns România o campioană în domeniul spaţial?
4. Prin proiectul SIPOCA 592 se încearcă elaborarea strategiei naţionale CDI pentru 2021-2027, inclusiv specializări inteligente şi agenda strategică de cercetare. Evident, totul pe repede înainte. De pe pagină web a UEFISCDI (vezi https://uefiscdi.gov.ro/sipoca-592) rezultă că proiectul a început în mai 2019 şi se încheie în mai 2022. Deci mai sunt vreo 10 luni, timp în care trebuie livrate mai multe rezultate, printre care strategia CDI, specializări inteligente, foaie de parcurs pentru infrastructuri de cercetare, şi altele. Deci 2 ani nu s-a făcut mai nimic, şi acum se bagă viteză să se încheie toate activităţile. Un rezultat concret după 2 ani de muncă este raportul privind actualizarea specializărilor inteligente (vezi https://uefiscdi.gov.ro/resource-820612-raport-consultare-specializare-inteligenta-2020.3.pdf). Îl citeşti şi te cruceşti! Nu se ştie cum au fost identificate 5 domenii de specializări inteligente cu nu mai puţin de 54 de sub-domenii. Toate au fost supuse la vot în comunitatea brainmap (https://www.brainmap.ro/). Democraţie maximă, domeniile de cercetare în care se vor învesti bani în viitori ani se aleg prin vot! Nici vorbă de viziune, decizie politică, ce vrem să facem cu ţara asta în următorii 7 ani. Nimic. Cine a mobilizat mai mulţi votanţi şi i-a instruit să dea mai multe stele unui subdomeniu va fi favorizat la finanţare. Aşa a ieşit pe primul loc subdomeniul Tehnologii de operare robotică pentru noua generaţie de vehicule de explorare a spaţiului, cu un punctaj de 4.41 din 64 de voturi! Deci 64 de oameni, dintr-o comunitate de circa 15 mii de cercetători (dacă or mai fi atâţia) decid că viitoarele fonduri pentru cercetare trebuie investite în roboţi spaţiali. Sună SF, nu-i aşa, România este mare producătoare de roboţi spaţiali! Noi nu avem pic de industrie high-tech, exceptând auto, importăm tot, de la telefoane mobile la calculatoare şi electrocasnice inteligente, şi ne declarăm că suntem super specializaţi, şi inteligenți, în robotică spaţială. Nu spun, este un domeniu frumos şi atractiv, dar pe ce ne bazăm când decidem să băgăm bani în aşa ceva? Să fie oare şi această alegere a roboţilor spaţiali, ca specializare inteligentă de vârf în România, în legătură cu plata rapidă a unei părţi a datoriei la ESA?
5. De curând a fost lansat apelul pentru selecţia membrilor pentru noul Colegiu Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CCCDI, vezi https://www.research.gov.ro/ro/articol/5384/minister-comunicare-anun-privind-selec-ia-membrilor-colegiului-consultativ-pentru-cercetare-dezvoltare-i-inovare). Interesant este de citit metodologia de selecţie pentru membrii noului CCCDI (vezi https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/organisme-consultative/cccdi/2021/metodologie-anexa-ordinul-mcid-nr-385-06-08-2021.pdf). Cumva s-au stabilit 7 comisii în noul CCCDI, unele legate de specializările inteligente din fosta strategie naţională CDI pentru perioada 2014-2020. Tot aşa, a fost stabilit că noul CCCDI să aibă doar 21 de membri, repartizaţi astfel: 7 de la institute de cercetare; 7 de la universităţi; 7 din mediul privat. Există precizarea că, la categoria institute de cercetare, intră la grămadă INCD-uri, I-AR, institute subordonate acdemiilor de ramură, institute subordonate sau coordonate de alte ministere. Nu se spune dacă la universităţi intră şi cele de stat şi cele private, cum la mediul privat nu se specifică dacă este vorba doar de firme private care au ca activitate principală activitatea de cercetare sau poate fi orice firmă privată. Cert este că MCID pare a fi în zodia cifrei 7. Interesant este că, în ultimii ani, deciziile CCCDI au avut impact major doar asupra INCD-urilor, prin faptul că CCCDI propune comisiile pentru evaluarea Programelor Nucleu, pentru evaluarea INCD-urilor în vederea certificării/acreditarii, şi aprobă rapoartele anuale la Nucleu şi rapoartele de evaluare instituţională. Cu toate acestea, nouă metodologie reduce foarte mult ponderea reprezentanților INCD-urilor în CCCDI, amestecând aceste institute cu cele ale Academiei Române, ale acdemiilor de ramură, etc. Probabil că sunt în jur de 120 de institute de cercetare sau mai multe, din care INCD-urile reprezintă mai puţin de jumătate. Deci un organism ale cărui decizii sunt vitale pentru o parte a sistemului de cercetare, INCD-urile, va fi controlat de componente ale sistemului CDI (universităţi, mediul privat) asupra cărora deciziile CCCDI nu au niciun efect. Foarte interesantă mişcare, domnule Teleman!
6. Un mesaj către guvernanţi şi către cei care susţin că excelenţa în cercetare înseamnă doar câteva grupuri cu rezultate mai răsărite în domeniu. O cercetare puternică, capabilă să producă excelenţă în domeniu, înseamnă în primul rând instituţii de cercetare puternice, cu o bază materială de vârf. Instituţii de cercetare puternice produc şi cunoaştere nouă, produc şi inovare cu impact în mediul economic şi social, produc şi educaţie, atrăgând cercetători de vârf din toată lumea. Merită de urmărit China, care a investit şi investeşte enorm în cercetare, ajungând să atragă, cu finanţări generoase, cercetători, chiar grupuri de cercetători de elită, pentru a veni să lucreze în instituţii de cercetare din China echipate state-of-the-art. Ca şi în cazul unei dezvoltări urbane cu cap, unde mai întâi faci străzile şi tragi utilităţile, iar apoi începi să construieşti locuinţe, şi în cercetare mai întâi echipezi nişte instituţii şi le asiguri finanţarea necesară pentru funcţionare, cu tot cu personal, şi apoi încerci să atragi cercetători de vârf să vină să lucreze în ţară. Ce să facă în România un cercetător de vârf obişnuit cu condiţiile din Germania sau SUA? Să alerge după finanţare şi să se ocupe de achiziţii, să caute bani pentru reparaţia echipamentelor şi să facă contabilitate de proiect pentru că nu are bani să plătească un economist? Nu, acolo sarcinile administrative ale unui cercetător sunt minime sau zero, el are principala sarcină să cerceteze şi să producă rezultate. Nu îl interesează de unde îi intră banii în cont şi nu trebuie să alerge cu limba scoasă după fiecare oportunitate de finanţare, ca să îşi asigure salariul. Dacă depune proiecte, este pentru a obţine fonduri să plătească un doctorand, un post-doc, sau să îşi cumpere un echipmanet de care are nevoie pentru o nouă temă de cercetare. Noi vrem cercetare de excelenţă, dar fără să finanţăm cercetarea. La fel şi cu specializările inteligente, visăm la roboţi spaţiali şi telecomunicaţii cuantice, sau visăm să devenim tigrii Europei în materie de microtehnologii, dar în ţară industriile de înaltă tehnologie lipsesc cu desăvârşire. E drept, există multinaţionale în domeniul auto cu producţie în ţară, dar know-how-ul vine de afară. Încă nu există firme româneşti care să echivaleze cu Samsung, Huawei, etc. Şi atunci pe ce ne bazăm când pretindem că o să ajungem zmei în domenii în care în alte părţi se pompează zeci de miliarde de dolari? O să îi ajungem noi din urmă cu unul-două grupuscule de cercetare mai răsărite din domeniul microelectronicii şi cu nişte potenţiale investiţii de 100 milioane de dolari? Nu cumva vor fi bani aruncaţi în vânt, bani cu care s-ar putea susţine, cât de cât acceptabil, nişte instituţii de cercetare cu rezultate decente la nivel internaţional şi care au ceva impact şi în domeniul economic, susţinând firme inovative? Pare mai degrabă că sunt interese politice şi private care încearcă să dirijeze sumele din PNRR şi din cercetare către anumite zone şi instituţii, fără niciun studiu serios potrivit căruia investiţiile previzionate în PNRR şi strategia de specializări inteligente sunt justificate.
În loc de concluzii: guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR nu are nicio treabă cu cercetarea, dar nici cu educaţia şi sănătatea, totul se face pentru profit şi canalizarea banilor publici către buzunare private; există un interes destul de clar în a scăpa de INCD-uri, sau cel puţin de cea mai mare parte din ele, reflectat şi în alocarea de bani din PNRR, şi în modul cum decurg discuţiile privind viitoarea strategie naţională CDI şi de specializări inteligente, dar şi din faptul că reformele menţionate prin PNRR şi PSF (Policy Support Facility, pus la dispoziţia MCID de către CE) au în vizor doar INCD-urile, fără a face nicio referire la universităţi şi Academia Română.
Domnilor din conducerile INCD-urilor, dacă nici acum, când se apropie funia de gât, nu faceţi front comun pentru a salva situaţia, şi încercaţi să vă rezolvaţi punctual şi individual problemele cu sprijin politic (poate al meu scapă, mi-a spus mie cineva), atunci înseamnă că nu îi reprezentaţi pe cercetătorii din instituţiile dumneavoastră, pe cei care aşteaptă o finanţare decentă şi predictibilă, cu o salarizare decentă şi fără grijă zilei de mâine, şi competiţii de proiecte corecte.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Profesorul Daniel Tătaru, supranumit matematicianul secolului 21, conferențiază la Academia Romānă- UVT se află pe locul 1 īntre universitățile timișorene și pe locul 3 la nivel național, īntr-unul din cele mai importante rankinguri internaționale QS World University Rankings 2025
- Regal de chimie la Academia Romānă: simpozionul internațional Direcții moderne īn chimia materialelor
- Universitatea din București ocupă prima poziție pe plan național īn clasamentul RUR World University Rankings īn ceea ce privește cercetarea
- Programul Nucleu, īn sprijinul rezolvării problemelor economico-sociale
- MATE-FIN a prezentat la BSDA soluții CBRNe inovatoare destinate utilizării militare și pentru apărare civilă
Alte articole scrise de Dr. Lucian Pintilie, director stiintific INCDFM
